‘Nu (intrăm în deflaţie – n. r.). Şi am două argumente. În primul rând, grosul acestei dezinflaţii, într-adevăr de tip şoc, vine nu neapărat din reducerea TVA la 19%, care nu este certă, dar nu puteam să nu o luăm în calcul. Grosul vine tot de la reducerea TVA la alimente, pentru că ponderea alimentelor în coşul de consum este foarte mare. Noi am calcula un indicator de transmisie de 60% (impactul scăderii TVA în preţuri – n. r.), dar este mult mai mare. Şi perioada a fost bine aleasă, cu ofertă bogată. A fost o decizie fericită şi pentru că s-a adresat unui sector al economiei care are capacităţi de producţie’, a explicat guvernatorul BNR.
Un al doilea argument este legat de faptul că, la o creştere de 6% a consumului, care probabil se va duce la 10% până la finalul anului, nu se poate vorbi despre deflaţie.
‘Atunci (în deflaţie – n. r.) se amână consumul în aşteptarea scăderilor de preţuri. Pericolul nu este în scăderea preţurilor, pericolul îl constituie reducerea graduală a consumului de natură să reducă cererea şi să reducă creşterea economică. Nu vedem pericol. Avem creştere de consum şi avem creştere economică’, a subliniat Isărescu.
Totuşi, susţine şeful BNR, se conturează presiuni inflaţioniste din creşterile de salarii anunţate, care sunt foarte mari.
‘7% – 8% – 10% este o creştere mare şi se anunţă creşteri şi mai mari. Cu greu poţi să te gândeşti că ai creşteri de productivitate de 10% în actualele condiţii în România. Deci, trebuie să se ducă undeva… dar vor fi ecranate de reducerea preţurilor la alimente’, a subliniat guvernatorul BNR.