Isărescu: O înțelegere în piață în privința dobânzilor este inevitabilă, pentru că așa se stabilește prețul. Dobânzile nu sunt ridicate, având în vedere cât este inflația
„Aţi folosit corect cuvântul creştere artificială pentru că o înţelegere în piaţă este inevitabilă. Aşa se stabileşte preţul. Nu? Se bate palma şi se stabileşte. Când mergeţi şi dumneavoastră în piaţă, nu, vă înţelegeţi cu… sunteţi cumpărător şi vă înţelegeţi cu vânzătorul. Nu vă luaţi la bătaie cu el. Până la urmă are loc o înţelegere. Deci, e foarte corect şi din această cauză investigaţia Consiliului Concurenţei, care este absolut normală, este dreptul şi datoria lor să facă acest lucru, este atât de dificilă, pentru că e vorba de un anumit tip de înţelegere. Nu? Când legile antitrust au apărut în America aşa ca să vă aduc aminte de ceva, pe la 1900, acolo au apărut prima oară, se refereau la dumping.
Adică înţelegeri de preţuri scăzute ca să scoţi concurenţa din piaţă. Deci, nu înţelegeri de preţuri ridicate. Acum înţeleg că deranjează faptul că băncile s-ar înţelege să fie dobânzile prea ridicate. Şi aici fac un scurt comentariu. Nu au cum să fie prea ridicate când sunt la jumătate din rata inflaţiei. Cel care plăteşte în prezent această ieşire din represiunea financiară în care am intrat în ultimii câţiva ani buni este cel care face economisirea, nu debitorul.
Nu utilizatorul de credite, apropo de discuţiile care au loc în spaţiul public. Mai trebuie să vă uitaţi şi la el, că el pierde. Şi pierde masiv. La o inflaţie de 16% să-i dai dobândă de numai 1-2% este puţin. De aceea şi scandalul din Germania. Acolo inflaţia este în loc de 16%, este de 10 – 11% şi dobânda de numai 1%”, a spus Isărescu, întrebat dacă s-au înţeles băncile pentru creşterea artificială a ROBOR-ului.
El a afirmat că printre participanţii la piaţă ar trebui să existe o formă de comunicare, altfel nu ar avea cum să realizeze tranzacţii.
„Am făcut această precizare pentru că am observat că ‘Băi, le-am dat telefoane să vedem dacă au vorbit’. Calculatoarele. Păi vorbesc, comunică între ei, ce să facă? Cum vrei să stabilească, prin semne, prin telepatii?! Deci, să fim mai atenţi la aceste discuţii şi să le dăm dreptate celor de la Consiliul Concurenţei când spun: am luat toate datele şi le analizăm şi durează mult să vedem dacă sunt înţelegeri, aţi spus bine dumneavoastră, artificiale. Putem să folosim şi alte cuvinte, care sunt anticoncurenţiale, spune preşedintele Consiliului Concurenţei, şi acestea sunt de determinat. Acum, referitor la ROBOR, văd că a ajuns o mare vedetă. Nu tot ROBOR-ul a ajuns vedetă. Dumneavoastră l-aţi făcut vedetă pe ăsta la 3 luni de zile. Dar el e şi la over-night, e şi la o săptămână, e şi la o lună. Deci, avem o grămadă de ROBOR-uri.
Celelalte nici nu vă interesează. Acelea sunt mult mai scăzute, sunt în apropierea ratei de politică monetară. Ce se întâmplă cu acest ROBOR la 3 luni? Am mai explicat aici. Unu: este la trei luni. Deci, cel care cotează acolo se uită într-adevăr şi la rata de politică monetară a noastră, dar începe să gândească: ‘Măi, pe unde se va duce Banca Naţională cu rata de politică monetară peste 3 luni?’. Şi face o evaluare. În economie se numeşte speculaţie, dar nu în sensul negativ, de speculant. Speculaţia şi arbitrajul sunt instrumente economice. Te uiţi în viitor şi încerci să gândeşti unde se duce preţul. Dacă vă uitaţi la momentul în care am făcut acea declaraţie cu ‘am cam sărit calul’, deci mi-am cântărit cuvintele, nu am spus că ‘au sărit calul’, ci ‘au cam sărit calul’, pentru că se referea la 3 luni de zile. Deci, ei, în august, aşa vedeau Banca Naţională, că ne ducem vârtos înainte. Greşeau? Au greşit că nu ne-am dus aşa vârtos. Dar putem să-i acuzăm că greşeau când chiar analişti economici, unii de renume şi cu funcţii în trecut, spuneau ‘Duceţi-vă cu creşteri de 1% până ajungeţi la 16%'”, a explicat el.
Guvernatorul BNR a spus că este foarte mulţumit de ROBOR la 3 luni şi l-a comparat cu un sondaj, precizând că este unul pe bani.
„Deci, spre deosebire de un sondaj: cu cine veţi vota?, ăla spune: uite voi vota…. Ăsta e pe bani. Pentru că în momentul în care treci acolo o cotaţie şi vine cineva să-i spună peste 3 luni ‘dă-mi banii la nivelul acesta’, trebuie să-i dea. Deci, e cu responsabilitate ROBOR-ul la 3 luni. Şi atunci noi suntem mulţumiţi. Eu cel puţin sunt foarte mulţumit.
Este un indicator de piaţă monetară. Dar legea şi Parlamentul României în 2010, dacă nu mă înşel, sau 2011, i-a mai dat o funcţie. A legat creditele cu dobândă variabilă de acest ROBOR la 3 luni şi a devenit un indicator cu mare putere socială.
E indicator social. Asta le-a spus guvernatorul. Şi le-o mai spun o dată: ‘Măi, atenţie la ROBOR-ul ăsta la 3 luni, că are şi o altă funcţie’. Când vedeţi un tăvălug mediatic de nemulţumire ieşiţi cel puţin să explicaţi. Nu ne lăsaţi numai pe noi, cei de la Banca Naţională, să explicăm, că apare imediat acuza: Isărescu este avocatul băncilor. Şi nu sunt avocatul băncilor”, a susţinut Isărescu.
Citește și: