Isărescu: O treime din întreprinderile private au pierderi permanente

‘Discutăm de 25 de ani ce facem cu companiile de stat, cum să le restructurăm, cum să le privatizăm. Discuţiile au continuat pentru că aceste companii au fost o sursă de arierate, care sunt un surogat de bani. Două decenii, preocuparea principală a fost cea a întreprinderilor de stat, producătoare de arierate, care au subminat, într-un fel, politica antiinflaţionistă a băncii centrale. Da data aceasta Raportul (asupra Stabilităţii Financiare – n.r.) propune să se analizeze şi sectorul privat, unde o constatare arată că aproape o treime din întreprinderile private au pierderi permanente’, a declarat marţi guvernatorul BNR în cadrul conferinţei de prezentare a Raportului asupra Stabilităţii Financiare.

În opinia sa, această situaţie arată faptul că regulile economiei de piaţă nu sunt respectate în România, şi, în plus, se tolerează această stare de fapt. ‘Unele din aceste firme sunt foste societăţi de apartament, create pentru a mişca banii, pentru a masca…. Altele sunt nereuşite familiale, dar numărul extrem de mare, 200.000 de întreprinderi private cu pierderi permanente, arată două probleme majore: De ce nu se respectă regulile economiei de piaţă în România? În anii 90, când am fost şi noi şcoliţi, ni s-a spus următorul lucru: concurenţa şi curăţenia pieţei sunt esenţiale. Intrării, dar şi ieşiri. Să poţi să înfiinţezi firme, să lucreze, să fie concurenţă loială, dar şi ieşiri la fel. Dacă nu face faţă, sau dacă are pierderi, să poată fi radiată rapid. Păstrarea unui număr mare de societăţi cu pierderi permanente nu numai că ecranează situaţia sectorului privat dar îngreunează chiar procesul de finanţare. Avem această problemă! De ce se păstrează?’, s-a întrebat guvernatorul BNR.

Potrivit acestuia, o altă problemă generată de această situaţie constă în finanţarea firmelor cu pierderi de către sistemul bancar. ‘Este o problemă mare a economiei româneşti. Bancherii spun că cea mai mare parte a firmelor româneşti nu sunt bancabile, adică nu au acces la creditul bancar. ‘Noi am vrea’, spun bancherii cei răi, ‘dar nu răspund cerinţele, nu oferă nicio garanţie că pot să dea banii înapoi’. O dezbatere pe această temă mi se pare importantă pentru că ajungem la altă problemă: în România avem multe companii private, dar sunt subcapitalizate. Cine să adune acest capital autohton. A spera că se va face capital prin credit bancar ar însemna să se decapitalizeze băncile. Sperăm cel mult ca băncile să nu subcapitalizeze întreprinderile private. Am avut bănci făcute de către antreprenori şi cu acest gând ascuns: luăm din bancă şi dăm la companie! Este iluzia beţivului: îmi fac restaurant să beau gratis’, a avertizat Isărescu.

Pe de altă parte, şeful BNR susţine că un astfel de comportament nu ar fi de dorit, pentru că afectează deponenţii, care devin nemulţumiţi de dobânzile mici primite pentru economii, şi acţionarii băncilor, care vor profit, şi, dacă se acordă credite societăţilor falite, o bună parte din fondurile băncii se scurg către acoperirea creditelor neperformante.

În acest context, capitalizarea firmelor poate fi realizată doar pe baza activelor din dotare, însă multe din acestea s-au devalorizat, sau cu ajutorul fondurilor europene. ‘Acelea sunt donaţii (fondurile europene – n.r.) De ce se speră ca firmele să se capitalizeze cu banii băncilor şi nu se insistă pe o sursă clară de capitalizare – fondurile europene. Legătura puternică între bancher şi antreprenor ar trebui să funcţioneze: hai să luăm bani europeni! Tu te capitalizezi, iar eu te pot finanţa! Dar fiecare să îşi vadă lungul nasului, să nu creadă nimeni că va trăi super-bine din această relaţie. Supravieţuirea este pe primul loc….nu un SUV, un Yacht şi aşa mai departe’, a atras atenţia guvernatorul BNR, făcând referire la patronii firmelor cu pierderi care îşi cumpără maşini scumpe şi alte obiecte sau proprietăţi de lux.