„Principalul risc sistemic este legat de tensionarea echilibrelor macroeconomice din România. Este adevărat că economia României a arătat în perioada ce a urmat recentei crize financiare o creştere economică susţinută, mai ales după 2013. Astfel că rata medie de creştere economică din ultimii cinci ani se situează în jurul nivelului de 4,6%. Pentru a avea un reper în acest sens menţionez că media ratelor de creştere economică în Uniunea Europeană s-a situat în aceeaşi perioadă în jurul nivelului de 2,1%. Acest ritm de creştere impresionant pe care l-a consemnat economia României şi care a contribuit la diminuarea decalajului faţă de media Uniunii Europene a fost însă asociat cu creşterea importantă a consumului, în dauna investiţiilor. Mai ales în dauna investiţiilor publice”, a spus Mugur Isărescu.
Guvernatorul BNR a afirmat că slaba corelare a majorării consumului şi deci a cererii interne agregate cu potenţialul economiei naţionale, acesta depinzând în mare măsură şi de investiţii, a făcut ca performanţa creşterii economice să fie legată, corelată nefericit, de o dinamică ridicată a importurilor, cu efecte negative asupra balanţei externe întrucât în mod permanent importurile s-au situat cu mult peste creşterea exporturilor. El a menţionat că şi exporturile crescut, nu este vorba despre o performanţă slabă a exporturilor, însă avem o „supraperformanţă a importurilor”.
Potrivit guvernatorului băncii centrale, cea mai importantă provocare economico-financiară căreia România trebuie să-i facă faţă în perioada următoare este deficitul extern, respectiv deficitul de cont curent, cu atât mai mult cu cât la nivel regional ţara reprezintă o excepţie în ceea ce priveşte evoluţia din ultimii ani a contului curent.
„Noi aici nu dorim câtuşi de puţin să facem profeţii negre. Câtuşi de puţin. Repet, nu facem profeţii şi nici nu cobim, dar este datoria noastră să arătăm acest lucru, cu atât mai mult cu cât a existat şi mai observăm această tendinţă să se arate numai lucrurile bune. Imaginea trebuie prezentată în totalitate şi cu ce e bun şi cu ceea ce este riscant. Noi vorbim de riscuri şi raportul este despre riscuri. Avem această hartă a riscurilor. E bine că avem creştere economică, dar hai să vedem cum o obţinem şi cum putem să o menţinem pentru că dacă continuăm cu această tendinţă mai devreme sau mai târziu trebuie să facem o corecţie şi orice corecţie costă şi nu e plăcută, e dureroasă”, a declarat Isărescu.
El a mai spus că Raportul încearcă să sugereze şi cum am putea rezolva problema dezechilibrului, fiind şi o invitaţie la dezbatere. Astfel, în accepţiunea BNR, reechilibrarea sustenabilă a situaţiei externe trebuie să conţină două componente esenţiale. Prima este de natură fiscală pentru a reduce treptat deficitul bugetar în direcţia atingerii Obiectivului pe Termen Mediu (MTO). A doua direcţie constă în accelerarea reformelor structurale de natură să sporească înzestrarea cu factori de producţie.