Isărescu: România are nevoie de dublarea creşterii economice, dar cu inflaţie şi deficit de numai 2%
„Ce trebuie să facem pentru a avea o creştere economică mai accelerată? Să ieşim dintr-un nivel de 2%, avem cam 2% deficit bugetar, 2% deficit de cont curent, 2% inflaţie şi 2% creştere economică, am vrea ca unul din cei patru de 2%, creşterea economică, să se dubleze, fără ca ceilalţi trei de 2% să nu se strice, să rămânem cu 2% deficit bugetar, 2% deficit de cont curent – poate să fie şi mai mare, dar nu cu mult, pentru că atunci trebuie să plăteşti datoriile – şi 2% inflaţie, pentru că asta înseamnă stabilitate, încredere, capacitatea de a-ţi dezvolta planul viitor”, a afirmat Isărescu la seminarul „România investiţiilor. România Dezvoltării”, organizat la BNR.
Şeful băncii centrale a comentat ideea, „îndrăzneaţă, interesantă”, că ar trebui introdus în constituţie un nivel minim de creştere economică de 5%, iar în cazul în care n-ar fi atins Guvernul să-şi dea demisia.
„Am reacţionat şi eu şi alţi colegi economişti subliniind că această creştere economică nu depinde de un clic şi am lansat o întrebare simplă, fundamentală, ca cei care au lansat ideea să verifice dacă în vreo constituţie din lume, peste 200, există o asemenea prevedere. Ce reflectă însă o asemenea propunere îndrăzneaţă? Reflectă o preocupare, la modul cel mai sincer, să asigurăm o creştere economică rapidă pentru că vrem să recuperăm decalajul faţă de celelalte ţări din UE”, a spus Isărescu.
El a explicat că sunt doi factori esenţiali care contribuie la creşterea PIB-ului potenţial, respectiv locurile de muncă şi productivitatea, care ar trebui stimulate.
Guvernatorul a atras atenţia că, din 2008 până în prezent, se observă o fractură în aspectul demografic al României, având în vedere că după anii ’90 a apărut o „creştere demografică negativă”, la care se adaugă migraţia românilor peste graniţe, reprezentând o problemă serioasă pe termen lung dacă nu se iau măsuri, afectând factorul muncă.
„Un factor esenţial al creşterii economice, locurile de muncă, are o problemă serioasă”, a spus Isărescu, arătând că românii se vor întoarce în ţară doar dacă vor fi create locuri de muncă.
În ceea ce priveşte productivitatea, el a menţionat că depinde de mai mulţi factori, precum calitatea muncii, management şi investiţii.
„După ce în 2006-2008 am avut medie de şase miliarde de euro pe an, cu vârfurile din 2006-2008 de 10-13 miliarde euro pe an, investiţiile străine s-au dus apoi spre două miliarde de euro. Nu spun că singura sursă de investiţii sunt cele străine, dar singura noastră şansă este ca asemenea cădere a investiţiilor străine să fie compensată de altceva. Noi am sperat ca după 2008-2009 o să compensăm cu fonduri europene, dar am rămas mai degrabă cu un vis”, a mai spus Isărescu.
Referindu-se şi la relaţia dintre bănci şi economia reală, guvernatorul l-a parafrazat pe scriitorul Marin Preda, spunând că „dacă încredere nu e, nimic nu e, nu putem spera la redresarea economiei româneşti”.
„Scopul este să redăm încrederea între cele două sectoare esenţiale ale economiei, sectorul financiar şi economia reală”, a conchis guvernatorul.