Isărescu: Să creditezi o firmă slab capitalizată e puşcărie curată pentru un bancher. Soluţia e reforma companiilor şi reclădirea încrederii

Isărescu a prezentat, miercuri, raportul anual pentru 2018 al BNR şi a abordat pe larg subiectul relaţiei dintre bănci, mediul de afaceri şi populaţie, susţinând că, în ultima perioadă, între ele a existat o totală lipsă de încredere, alimentată şi de declaraţiile populiste ale unor politicieni.

„De la 150% raport între depozite şi credite, cât era imediat după declanşarea crizei, am ajuns în prezent la 70-75%. Cu alte cuvinte, până în perioada crizei, ne plângeam, inclusiv noi, la Banca Naţională, că nu sunt resurse financiare suficiente, mai pe şleau că nu avem bani, acum, la 70%, avem bani, dar nu avem ce credita. Cam aşa se plâng băncile. Noi nu credem că băncile au în totalitate dreptate. Avem probleme structurale, într-adevăr, puţine societăţi bancabile. Nu putem forţa băncile să dea credite unei firme care nu prezintă credibilitate că va da banii înapoi”, a arătat guvernatorul.

El a precizat că acesta este peisajul în toată Europa, unde creditarea s-a înăsprit foarte mult.

„Pe de altă parte, avem o situaţie care ne preocupă. Există un exces de resurse şi puţini beneficiari. Soluţia bineînţeles că este o reformă structurală a întreprinderilor. Dar şi aici există riscuri. Am prezentat această posibilitate în toamna anului trecut, în raportul de stabilitate, iar un domn senator a înţeles că băncile subminează economia naţională că nu dau credite oricum şi oricând. Ne-am dus, i-am explicat situaţia, apoi el a ieşit şi a spus acelaşi lucru şi a continuat până în urmă cu câteva luni. Deci este clar că aici este o neînţelegere. Situaţia nu este, ca să zic aşa, citez dintr-un contemporan: nu este simplă, ci complexă. Adevărul este şi de-o parte şi de alta”, a susţinut Isărescu.

El a afirmat că va încerca să aducă la aceeaşi masă reprezentanţi ai băncilor şi ai mediului de afaceri, pentru a rezolva această problemă.

„Trebuie să găsim o soluţie. Bani există. Până când îi punem faţă în faţă, două lucruri trebuie înţelese. Unu: mai ales acum, în Europa, băncile cu greu dau credite pe termen foarte îndelungat. Băncile nu sunt parteneri de investiţii, sunt bancheri, dau credite. Din acest motiv, în Europa se pune un mare accent pe pieţele de capital”, a arătat guvernatorul, precizând că bursele din România sunt foarte departe de acest deziderat.

„Dorinţa multor întreprinderi este să ia credite pe 20 de ani să se dezvolte. Nu este ceea ce pot face băncile comerciale. Poate o bancă de dezvoltare. Avem în schimb fondurile de garantare, care ar putea să intervină aici. Deci, cu aceleaşi cuvinte, situaţia nu e simplă, ci complexă. S-o discutăm, dar s-o discutăm cu judecăţi normale, economice, nu cu dorinţe, care nu pot să rezolve chestiunea”, a continuat Isărescu.

Al doilea aspect pe care guvernatorul a dorit să îl sublinieze este prudenţa cu care băncile evaluează companiile.

„Să creditezi o firmă slab capitalizată sau cu capitaluri negative este… hai să spunem aşa, este puşcărie curată pentru un bancher. Păi cum să ceri aşa ceva? Atunci nu trebuie să facem o reformă cum trebuie a întreprinderilor, să le forţăm într-un fel să se capitalizeze? Toate aceste elemente sunt trecute clar – pentru specialişti, e adevărat – în raportul nostru de stabilitate. Pentru că ei ştiu că ne frământă şi frământă inclusiv clasa politică, dar nu pot altceva decât să-mi iau acest angajament să ne aşezăm faţă în faţă”, a mai spus şeful BNR.

El a adăugat că ordonanţe de tipul 114 nu fac decât să înrăutăţească situaţia.

„Tot timpul să pui în conflict băncile cu societatea, cu întreprinderile, nu aceasta este soluţia, că au şi ei o responsabilitate, bancherii. Ei răspund de banii deponenţilor, răspund cu capul, aşa că nu pot să crediteze oricum”, consideră Isărescu.

Guvernatorul a repetat ideea că există bani în bănci.

„Mai există şi părerea că băncile nu dau bani întreprinderilor pentru că dau statului. Însă, dacă nu ar da bani statului, ar da altor state, ar cumpăra titluri de stat pe plan extern, că trebuie să facă ceva cu aceşti bani. Şi, dintr-o ţară cu deficit de cont curent, ne pomenim că suntem şi exportatori de capital. Foarte bine că băncile dau statului român”, susţine guvernatorul băncii centrale.

În finalul conferinţei, Isărescu a revenit la tema intermedierii financiare, întrebat de jurnalişti dacă BNR poate lua măsuri pentru a relansa creditarea firmelor.

„Nu am spus, ca să fie clar, că întreaga motivaţie a creditului către întreprinderi, în scădere, stagnant sau în creştere foarte mică, este doar din cauze structurale sau legate de întreprinderi. Dacă aşa s-a înţeles, mă corectez. Deci nu numai acolo este cauza”, a arătat el.

În opinia sa, vinovate sunt şi băncile, care au devenit exagerat de prudente, dar şi unii politicieni, cu declaraţiile lor populiste, care au slăbit încrederea în sistemul bancar.

„Alte cauze sunt legate de comportamentul băncilor. Este clar că ele suflă şi-n iaurt. Sunt exagerat de prudente. De-aia mesajul meu este pozitiv: hai, măi fraţilor, să ne adunăm, aici eventual, şi să reclădim încrederea. Nimic nu se poate face fără încredere. Parafrazându-l pe Marin Preda: dacă încredere nu este, nimic nu este în domeniul bancar. N-ai cum să reclădeşti creditul. Inclusiv cuvântul „credit” vine de la „încredere”. Nu ai cum să faci creditul, că e la nivel de întreprindere, că e pentru locuinţe, că e pentru populaţie, fără încredere între parteneri. Din acest motiv am spus că avalanşa aceasta de iniţiative legislative promovate de, o spunem clar, de nespecialişti, de oameni cu care e greu să discuţi, adică discuţi ceva şi ei… au abordări exagerat populiste. Populismul este peste tot în Europa, nu ne apucăm noi să spunem că e mai mult în România. Dar la noi ca căpătat nişte forme mai ciudate. Discuţi ceva, iese după uşă, se duce la presă direct şi spune exact ce susţinea înainte de discuţie. Ţi-e greu să şi discuţi în asemenea situaţii, dar încercăm în vara asta, chiar dacă va fi cald, şi în toamnă să punem faţă în faţă şi să reclădim încrederea între bănci şi corporaţii şi între bănci şi populaţie”, a mai spus Isărescu.

O altă problemă este legată de personalul insuficient de pregătit al băncilor.

„Suflă şi în iaurt, nu au dezvoltate relaţii suficient de atente de analiză a bilanţurilor. Nu ai cum să dai un credit dacă ai angajat numai personal de ghişeu care vinde credite către populaţie. Un credit către o întreprindere se dă pe bază bilanţieră, acolo trebuie să fie un analist bancar care să ştie şi contabilitate, şi management, şi creditare… E treabă grea să dai un credit unei întreprinderi. Mai există şi povestea că multe credite, tot din neîncredere, se aprobau la cartierul general al băncii-mamă. Nu merge… Eu pot să spun aşa, în calitatea mea de patriot, că am fost la câteva sedii şi am ţinut, în ultimii trei ani, cuvântări, prezentări. (Reprezentanţii băncilor spuneau – n.r.) „Păi, dom’le, nu avem încredere în România”. Păi cum n-ai încredere?! Adică înfiinţezi o bancă în România, introduci câteva zeci de milioane, sute de milioane de dolari în capital, şi apoi spui că n-ai încredere? „Păi să vedeţi, că asta…”. Aveau şi ei motivele lor. Comportament, mesaj public… Ne aşteaptă o perioadă grea de reclădire a încrederii între bănci, clienţi şi reclădirea credibilităţii României, în general. Ordonanţa 114 a fost cel puţin neinspirată, ca să zic aşa. Dai în prag de Crăciun… Când o să mă simt mai bine o să vă povestesc mai mult, dar deocamdată atât”, a conchis Isărescu.