Isărescu sfătuieşte băncile să scadă dobânzile la credite, după ce a mutat primul. Se va întâmpla?

Creditul în valută e pe cale de dispariţie în România, iar statul ar vrea să-l pună în locul lui pe cel în lei. După ce Banca centrală a decis să elimine creditul de consum în valută, singurul care mai mişcă, creditul ipotecar, cel din Prima Casă, va fi tot în lei.

După câţiva ani în care Occidentul a făcut quantitative easing la scară largă, a venit şi vremea BNR să relaxeze politica monetară, după ce a tăiat 0,75 pp din dobânda cheie în două luni, parte a unui ciclu, după cum anunţau oficialii băncii.

Guvernatorul Mugur Isărescu trage speranţa că băncile vor prelua iniţiativa BNR şi vor scădea dobânda la creditele noi, deşi instituţia din strada Doamnei recunoaşte că mecanismul de transmisie e cam înţepenit.

„Transmiterea [impulsului de politică monetară] asupra ratelor dobânzilor la împrumuturile noi în monedă naţională acordate companiilor şi populaţiei rămâne însă relativ înceată”, se arată în comunicatul de după şedinţa de politică Consiliului de Administraţie al BNR de ieri.

Dacă până acum politica monetară nu prea a funcţionat şi în sensul scăderii dobânzilor la credite, Isărescu doreşte să o facă să funcţioneze de acum, adresând sfaturi bancherilor, prin intermediul presei.

Guvernatorul crede că ar fi în interesul băncilor să ieftinească împrumuturile în lei.

„Sperăm că băncile vor realiza că este în interesul lor să se apropie de clienţi. Transmisia, cred eu, se va face mai repede. Cred că băncile vor vedea pozitiv această decizie (…) Mai este câmp foarte mare pentru a reduce costurile creditarii în lei. Este în interesul lor să o facă cât mai repede”, a declarat Isărescu, care speră, din nou, că în septembrie va vedea efectul deciziei de azi în oferta băncilor comerciale.

Pe de altă parte, Isărescu s-a declara nemulţumit că băncile scad, totuşi, dobânzile la depozite: „Sunt supărat pe faptul că se reped şi coboară dobânzile la depozite, neînţelegând că pe termen lung îşi erodează poziţia”.

Vor înţelege băncile doleanţa BNR sau dobânda mai mică va fi bună doar pentru ca statul să se împrumute mai ieftin? Istoria ne arată că dobânzile la depozite au stat mult mai aproape de dobând cheie, în timp ce cele la credite au avut fluctuaţii mult mai mari.

Analistul independent Florin Cîţu crede că decizia BNR nu va avea un impact prea mare asupra dobânzilor la creditele noi. „Preţul pieţei este dat de Robid – Robor (indicii de pe piaţa monetară interbancară, n. red.), dobânda este dată de costuri, contează lichiditatea şi la ce scadenţă te finanţezi. Politica monetară este ruptă de economie, atât timp cât băncile nu funcţionează”, spune Cîţu.

Un avantaj ar putea să vadă cei cu credite în derulare, pentru că politica monetară nu poate influenţa pretenţiile băncilorMarjele băncilor sunt mai mari, şi dobânda cheie nu le poate convinge să le reducă.

Apoi, adaugă acesta, lichiditatea poate să fie trasă din piaţă de către BNR în orice moment de slăbiciune a leului, astfel că dobânzile ar creşte.

„Eu mă aştept ca, dacă este 4% dobânda cheie şi apare o presiune pe curs, BNR să tragă lichditatea din piaţă şi dobânzile să crească”, adaugă Cîţu.

Analiştii ING Bank cred că scăderea dobânzii cheie va duce la scăderea dobânzilor de pe pieţele interbancare şi la costuri mai mici pentru finanţarea statului.

„Decizia neaşteptată de astăzi cel mai probabil va accelera efectele pozitive asupra pieţelor locale declanşate de relaxarea monetară. Dacă reacţia iniţială a leului a fost uşor negativă, pe spatele siutaţiei bune a lichidităţii, decizia de astăzi cel mai probabil va grăbi scăderea ratelor interbancare cu efecte pozitive asupra datoriei domestice şi a cursului valutar”, scriu cei de la ING într-o notă publicată după ce BNR a anunţat deciziile şedinţei de politică monetară.

Analiştii ING consideră că BNR va tăia încă cel puţin 0,25 pp din dobânda cheie până la sfârşitul anului. Cei de la Capital Economics aşteaptă ca dobânda să scadă la 4% până la 31 decembrie.

Isărescu a vorbit astăzi şi despre faptul că BNR are şi alte pârghii pentru a relaxa politica monetară, cum ar fi rezervele minime obligatorii ale băncilor, aflate acum la niveluri de 20% pentru valută şi 15% pentru lei. Guvernatorul a amintit că acestea au fost duse la niveluri ridicate în momentul în care creditul creştea cu 80-100% pe an, şi că situaţia s-a schimbat de atunci, din moment ce creditul în valută scadă, iar cel în lei creşte foarte încet (sau chiar deloc în termeni reali).

Ar putea să renteze Prima Casă în lei?

Ultimul anunţ al Guvernului că vrea să treacă programul cu garanţii de stat Prima Casă exclusiv pe lei, decizie care nu este străină de cea a BNR, a lăsat doritorii de locuinţe cu perspectiva de a plăti rate cu 30% mai mari pentru un credit în deviza naţională faţă de unul în euro.

Isărescu crede că reducerea dobânzii cheie va ajuta foarte mult acest program, şi că dacă luăm în calcul riscul valutar, atunci un credit ipotecar în lei rentează şi acum.

De precizat că băncile nu pot creşte marja de dobândă peste nivelul de 2,5 pp stabilit de stat, astfel că o reducere a Robor ar trage automat şi dobânda totală a unui credit în jos.