Isărescu: Spaţiul de relaxare fiscală se îngustează extrem de rapid şi va dispărea la sfârşitul anului

„În iulie 2010 am avut o creştere a cotei medii de TVA de la 17,5% la 22%, s-a redus substanţial, zic eu, la 20,6% când s-a redus cota de TVA la pâine în septembrie 2013, apoi la 16% în iunie anul acesta, când s-a extins la alimente. Este cea mai mică din ultimii 15 ani, s-a dus sub cota medie dinainte de iunie 2010, iar impactul s-a văzut şi pe preţuri. Relaxarea fiscală de proporţii de anul trecut şi din iunie 2015 a schimbat total traiectoria a ceea ce numim PIB potenţial. Această relaxare fiscală (…) face ca spaţiul de relaxare să se îngusteze extrem de rapid şi să dispară spre sfârşitul acestui an”, a declarat joi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în conferinţa de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflaţiei.

El a arătat că deviaţia PIB este încă negativă în prezent, ceea ce înseamnă că economia mai are potenţial de creştere, însă spre finele anului se va trece la exces de cerere, scrie MEDIAFAX.

„Cu alte cuvinte, stimularea cererii în plus începând cu toamna acestui an va produce numai fum, se va duce în preţuri inflaţioniste sau în deficit de cont curent. Lucrăm cu calcule destul de precise (…) Câmpul de relaxare se îngustează, vrem să relaxăm mai mult, trebuie să mărim potenţialul, creşterea econimică nu vine numai din stimulent, este produsă de productivitate şi de locuri de muncă. Dacă nu acţionezi asupra acestor doi factori, care ei duc la creştere economică, şi acţionezi numai pe stimulente, se ajunge la punctul de inflexiune şi se termină câmpul de relaxare fiscală şi, apăsând pe acceleraţie, nu mai duce la nimic, duce la consum de combustibil mai mare, de consum de resurse şi la dezechilibre”, a explicat Isărescu.

El a amintit că obiectivul politic de a recupera pierderea faţă de periaoda pre-criză a fost atins, economia ajungând la PIB-ul de dinaintea crizei, despre care a apreciat că era umflat, supraîncălzit.

Totuşi, a atras atenţia asupra investiţiilor, care au scăzut cu 45%, reprezentând o problemă mare care complică deciziile.

„Adică ce stimulăm în continuare pentru a creşte PIB-ul, consumul final sau acumularea brută de capital? Vorbim în termeni de echilibru economic, salariul mediu este în creştere foarte mare în termeni economici, se duce spre 10%, creditele de consum sunt în revenire puternică, la comerţul cu amănuntul avem cea mai mare creştere din Europa şi încă efectele TVA la alimente nu s-au făcut simţite în totalitate”, a continuat guvernatorul BNR.

El atrage atenţia că decizia de politică economică în perioada următoare este foarte complicată, iar problema investiţiilor trebuie rezolvată pentru că acestea reprezintă un factor al creşterii productivităţii şi al creşterii durabile economice, „dacă vrem să creştem mai mulţi ani”.

Şeful băncii centrale a punctat că indicatorii pieţei muncii arată bine în acest moment, însă a atenţionat asupra trecerii rapide de la deficit la exces de cerere agregată şi asupra creşterii de salarii anunţate de Guvern.

„Din experienţă, ştiu când se dă drumul la zăgaz cât de greu se mai pot opri aceste cereri salariale. Avem o buclă mare de probleme căreia România trebuie să le facă faţă în viitor. (..) Avem deja, în ciuda indicatorilor buni, din punct de vedere macroeconomic, o accentuare a decorelării dintre evoluţia salariilor şi cea a productivităţii muncii, care se va accentua şi se va duce undeva, nu poţi s-o absorbi. Se va duce fie în preţuri, se duce deja în cele nealimentare, în deficitul de cont curent probabil, care este mic acum, dar să nu ne bucurăm prea tare, sau se va duce într-un nou ciclu de îndatorare, ca să încercăm să rezolvăm problemele”, a menţionat Isărescu.

El s-a referit şi la factorii care frânează creşterea productivităţii muncii, respectiv că piaţă forţei de muncă nu oferă suficient personal calificat, cu excepţia câtorva industrii, precum IT&C, auto, industria alimentară, hoteluri şi restaurante, industria uşoară şi metalurgie.

„De aceea ne trebuie reforme structurale. (…) În afară de aceste industrii, în rest nu oferă suficient personal calificat. Universităţile produc un număr mare de manageri, să vedem pe cine vor conduce aceşti manageri”, a mai spus Isărescu.

Guvernatorul a reiterat ideea că opiniile FMI şi ale Comisiei Europene sunt întemeiate în privinţa relaxării fiscale pe care Guvernul vrea s-o implementeze prin Codul Fiscal, spunând că trebuie rezolvate întâi aceste probleme, întrucât „nu ne ocupăm de lucrurile care pot să ducă la creşterea economică”.

„Să rezolvăm problema de productivitate, de locuri de muncă în anumite sectoare unde s-au creat mari dezechilibre, unde nu se găsesc oamneni să lucreze. Cel mai uşor este să reduci impozitele (…) nu cred că facem bine dacă nu ţinem cont de problemele reale ale economiei”, a adăugat Isărescu.

El a mai atras atenţia asupra impactului reducerii TVA la alimente, care reprezintă oricum „un şoc” şi ar putea ascunde în spate anumite dezechilibre.

Totodată, a atenţionat asupra accelerării ritmului de creştere a creditului acordat populaţiei, în condiţiile diminuării semnificative a costurilor de finanţare, arătând că orice creştere mare, orice „viteză” de peste 10% trebuie să tragă semnale de alarmă, nu să îmbete cu apă rece.