Isărescu: ţinta de aderare la euro este extrem de ambiţioasă. Nu mai sunt tânăr, sunt forţat să fiu optimist

Întrebat în câte decenii este realist să credem că România va intra în zona euro de către Andreea Paul Vass (PDL), Isărescu spune că obiectivul 2019 agreat de politicieni este unul exterm de ambiţios, dar fezabil şi că nu îşi permite să nu fie optimist, din pricina vârstei.

„Eu nu cred în decenii, nu mă ajută vârsta, pe dumneavoastră cu siguranţă vă ajută, sunt forţat să fiu optimist. Mai adaug un cuvânt, este extrem de ambiţios (obiectivul de aderare), dar încă fezabil”, a declarat Isărescu, 64 de ani, la al cincilea mandat de Guvernator.

Acesta a făcut o paralelă cu aderarea României la Uniunea Europeană, când spune că a insistat personal pentru data de 1 ianuarie 2007, deşi de la Bruxelles ni se spunea că este mai portivit anul 2008. Isărescu spune că nici atunci nu eram pregătiţi, dar că a fost un lucru bun pentru România, şi că nu se ştie ce s-ar fi întâmplat dacă am mai fi întârziat încă un an.

Isărescu a mai spus că la momentul aderării, România era cu ţinta cea mai avansată pentru aderarea la euro, 2014, în timp ce Polonia sau alte ţări aveau ţinte precum 2009. Însă, „datorită crizei s-au schimbat multe, mai toate ţările, dar şi opinia de la Frankfurt, care vorbea doar de criteriile nominale, au lărgit aria, se vorbeşte de 11 indicatori, sunt mulţi de convergenţă reală, sintetizaţi de PIB per capita, dar nu numai, se vorbeşte de o omogenizare a economiei”.

Suntem singura ţară care şi-a fixat un ternen, restul Ungaria, Polonia, Bulgaria, Cehia, şi-au pus o ţintă pentru când se poate, spune Isărescu.

Această ţintă ar trebui să fie acoperită cu un parcurs cu obiective intermediare, cu lucruri mult mai concrete. Pare că obiectivul adoptării euro este un obiectiv monetar, nu este numai asta, mai spune guvernatorul.

„Dacă se lucrează coerent, acest obictiv trebuie să fie de ţară, folosit drept catalizator şi ancoră. Catalizator pentru societate şi ancoră să ne ambiţioneze să facem lucrurile la timp”, a adăugat acesta.

În opinia Guvernatorului, votat pentru un nou mandat la cârma BNR de către comisiile reunite, singurul candidat de altfel, ţinta de aderare reprezintă atât un catalizator cât şi o ancoră.

Despre mandatul care se încheie în octombrie şi care a început în 2009 Isărescu spune că a fost unul care a acoperit o perioadă foarte dificilă, din punct de vedere economic şi financiar.

BNR, spune Isărescu, s-a ocupat nu numai de stabilitatea preţurilor, obligatorie prin mandat, dar şi de cea a cursului de schimb şi a celei financiare.

Mandatul 2009-2014 a acoperit o perioadă destul de grea din punct de vedere economic şi financiar, respectiv cea în care criza a afectat România. „Această chestiune, deşi nu a fost prezentată expres în lege, a fost prezentată publicului pe măsură ce se întâmpla (…) În consecinţă, din practica pe care am avut-o, am început să acordăm o atenţie mai mare stabilităţii financiare. S-a înfiinţat o structură separată în BNR şi, în toate programele cu organismele financiare, un capitol substanţial a fost acordat sectorului financiar bancar”, spune Isărescu.

Acesta admite că în privinţa mandatului principal al BNR, cel de a asigura o inflaţie scăzută, obiectivul a fost îndeplinit mai târziu decât în alte ţări fost comuniste.

„Acum că suntem la sfârştiul acestui mandat, cu o oarecare întârziere faţă de alte ţări în tranziţie, avem o stabilitate a preţurilor. Este pentru prima oară când indicele preţurilor de consum a coborât sub 1%. Dar vreau să precizez că nu suntem în pericol de deflaţie, media anuală a inflaţiei este pe la 2%, vom monitoriza cum vor evolua preţurile”, a declarat Isărescu.

Acesta a reiterat faptul că „criza care s-a abătut asupra României nu a însemnat niciun ban public care să fie injectat în sistemul bancar românesc”.

„Nu este doar meritul băncii centrale este al întregii economii. Am avut o foarte bună colaborare cu participanţii la capital, investitorii, acţionarii băncilor, majoritatea cu capital străin”, spune guvernatorul.