„Factorul care temperează inflaţia şi ne determină să spunem că acest puseu este temporar este deviaţia PIB, adică deficitul de cerere. Atât timp cât deficitul de cerere tinde să se accentueze înseamnă că mixul de politici, inclusiv politica monetară este tare (…) Trebuie să avem mare grijă când ne gândim să întărim politica monetară pentru că suntem într-un deficit de cerere, chiar consistent”, a spus guvernatorul BNR.
De altfel, în cursul prezentării privind raportul asupra inflaţiei, Isărescu a adus cel mai adesea în discuţie problema deficitului de cerere, care tinde să se accentueze în 2013, lăsând să se înţeleagă că în lipsa unor măsuri ferme de îmbunătăţire a absorbţiei fondurilor europene BNR se teme de un nou an cu stagflaţie.
Isărescu a declarat în luna octombrie, la Varşovia, că limitarea licitaţiilor repo derulate de banca centrală este o metodă mai rapidă şi mai eficace de acţiune decât modificarea dobânzii de politică monetară, cu un impact mai important asupra cursului de schimb.
BNR a menţinit vineri la 5,25% dobânda de politică monetară, în linie cu aşteptările analiştilor.
Isărescu a explicat miercuri că majorarea dobânzii, dacă ar fi fost însoţită de o politică laxă a lichidităţilor, „aproape că nu ar fi avut niciun impact”.
„Prima reacţie normală este să vii cu dobânzile pieţei în apropierea dobânzii simbol, de refinaţare, şi apoi să te gândeşti la mişcarea subsecventă de creştere a dobânzilor prin creşterea ratei dobânzii de politică monetară (…) Avem, nu neapărat creşterea inflaţiei, ci riscul ca aceste creşteri de preţuri să ducă la o deteriorare a anticipaţiilor, adică o dezancorare a anticipaţiilor. Pentru perioada următoare, prevedem până spre martie-aprilie o inflaţie anuală în jur de 5%, iar cea medie anuală ducându-se uşor spre 4%. E clar că preţurile sunt în creştere pe ambii indicatori. Ceea ce ne va determina să luăm o măsură sau alta este caracterul tranzitoriu”, a explicat Isărescu.
Şeful BNR a arătat că în prima şedinţa de politică monetară de anul viitor nu vor putea apărea surprize din partea politicilor propuse de viitorul guvern, pentru că România se află într-un acord de finanţare cu instituţiile internaţionale, dar pe parcursul intervenţiei a menţionat printre riscurile cu grad de materializare mai ridicat reformele structurale, unde România deja înregistrează întârzieri considerabile.
El a arătat că România a avut cea mai mare creştere la preţurile alimentare din regiune, alături de Polonia, cu amendamentul că în coşul de inflaţie intern alimentele deţin o pondere de 33%, record în cadrul UE.
BNR a revizuit în urcare cu 1,9 puncte prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 3,2 la 5,1%, cu mai mult de un punct peste limita superioară a intervalului ţintit, concomitent cu o creştere a prognozei pentru 2013 de la 3% la 3,5%.