‘A fost mai degrabă un şoc emoţional, iar pe piaţa monetară a fost imperceptibil. Cred că s-a exagerat când s-a spus că s-a mişcat ROBOR-ul. Mişcarea nu a fost determinată de intervenţia BNR. Noi nu comentăm intervenţiile Băncii Naţionale, dar pentru a arăta maniera emoţională în care s-au transmis informaţiile, vă spun că nici măcar nu ne-am gândit să intervenim pe piaţa valutară, iar cursul s-a corectat de la sine. Impactul a fost aproape nesemnificativ. Mişcările au fost extrem de mici, aproape nesemnificative şi comentariile au fost extrem de mari şi uneori periculoase. Creăm probleme fără să ne doară capul’, a spus Isărescu.
El s-a referit în special la comentariile cu privire la faptul că indicatorul ROBOR la trei luni, luat ca referinţă pentru actualizarea dobânzilor pentru majoritatea creditelor în lei, a crescut, a doua zi după votul din Marea Britanie, la 0,85%, de la 0,76% în şedinţa anterioară. ‘La o rată lunară de 50 de euro (echivalent lei -n.r.), costul suplimentar este de 5-6 lei’, a explicat guvernatorul.
Însă, şeful BNR atrage atenţia că evaluarea băncii centrale cu privire la impactul Brexit-ului asupra economiei româneşti, prezentată şi în Raportul asupra stabilităţii financiare, rămâne valabilă. ‘Noi ne păstrăm aprecierile. Brexit-ul a fost un risc major, s-a materializat, impactul este însă pe termen mai îndelung şi derivă din două elemente: din incertitudine (pentru că a sporit incertitudinea) şi din faptul că slăbeşte spiritul european. Iar pentru România spiritul european a constituit principala ancoră’, a subliniat guvernatorul BNR.
În consecinţă, Isărescu a spus că nu se pune problema elaborării unei noi strategii, ci de adaptarea strategiei la condiţiile care se vor dezvolta, având în vedere că nimeni nu ştie, în prezent, cu certitudine, care vor fi evoluţiile viitoare. ‘Ne vom adapta şi politicile şi strategiile în funcţie de situaţiile care se vor dezvolta. Şi politicile noastre curente din perioada următoare vor avea un caracter mult mai aplicativ’, a mai spus guvernatorul BNR.