Deşi membră a NATO, micuţa ţară nordică a refuzat până în prezent aceste vizite, în numele opoziţiei sale faţă de energia şi armele nucleare, scrie Agerpres.
„Această decizie a Ministerului de Externe face parte din politica guvernului islandez de a sprijini supravegherea şi capacitatea de răspuns a aliaţilor în Atlanticul de Nord”, a indicat guvernul într-un comunicat.
Cu toate acestea, realimentarea nu va avea loc în porturi, ci „la câţiva kilometri în larg”. O altă condiţie: submarinele în cauză nu trebuie să poarte arme nucleare, potrivit autorităţilor de la Reykjavik.
„Primul submarin va face o vizită în viitorul apropiat”, a precizat guvernul islandez.
Zona atlantică din jurul Islandei este cunoscută a fi o zonă strategică pentru submarine, între aparatele ruseşti care vin din Marea Barents şi navele occidentale care vin din Marea Nordului sau din Statele Unite.
Ţara cu 370.000 de locuitori este membru fondator al NATO din 1949, dar se remarcă pentru că nu are armată. Islanda dispune doar de o unitate de pază de coastă, reaminteşte AFP.