Conducând în Knesset cu 30 de locuri din 120 în urma alegerilor legislative din 23 martie, al patrulea scrutin în mai puţin de doi ani, premierul Netanyahu a primit luna trecută mandat din partea preşedintelui Reuven Rivlin să formeze guvernul, scrie Agerpres.
Dar după săptămâni de intrigi, discuţii pe coridor şi zvonuri uneori contradictorii, premierul aflat în funcţie cel mai mult în istoria Israelului, nu a reuşit să obţină o majoritate de 61 de parlamentari pentru a forma un guvern.
„Cu puţin timp înainte de miezul nopţii, domnul Netanyahu a informat preşedinţia că nu poate forma un guvern şi, prin urmare, înapoiază mandatul preşedintelui”, a anunţat biroul preşedintelui Rivlin într-un comunicat scurt.
Potrivit administraţiei prezidenţiale, preşedintele israelian urmează să ia legătura cu deputaţii din Knesset miercuri dimineaţă pentru a discuta despre calea de urmat şi astfel să încerce să pună capăt crizei politice.
Centristul Yair Lapid, fost jurnalist şi prezentator de televiziune, care conduce grupul Yesh Atid („Există un viitor”) de aproape zece ani, a declarat luni că este gata să i se încredinţeze sarcina de a forma un guvern.
„A sosit timpul pentru un nou guvern (…) aceasta este o oportunitate istorică de a înlătura barierele ce divizează societatea israeliană, de a uni religioşii şi laicii, stânga, dreapta şi centru”, a declarat Lapid.
În ultimele săptămâni, Benjamin Netanyahu a încercat să formeze un guvern de dreapta cu aliaţii săi din partidele ultra-ortodoxe, cu dreapta radicală Yamina şi formaţiunile politice ale „sionismului religios” de extremă dreapta. În pofida acestor eforturi, contorul politic s-a oprit la 59 de deputaţi, cu doi deputaţi mai puţin decât majoritatea parlamentară de care avea nevoie.
În încercarea de a atinge acest prag, prim-ministrul israelian a încercat fără succes să-i recupereze pe cei care au părăsit partidul Likud pentru a forma partidul conservator „Noua Speranţă”, curtând chiar partidul islamist al lui Mansour Abbas, Raam, ceea ce a vexat „extrema dreaptă”.
În această calitate, fostul şef al armatei, Benny Gantz, a declarat marţi seară că „a vorbit cu toţi liderii partidelor pro-schimbare pentru a le cere să recomande ca Yair Lapid să obţină mandatul pentru a forma guvernul” pentru a forma apoi un executiv împreună „în câteva ore”.
Odată strânse voturile „anti-Netanyahu” la stânga, centru şi dreapta, numărătoarea acestui „bloc al schimbării” se opreşte la 51 de parlamentari.
Prin urmare, va trebui să obţină susţinerea altor zece deputaţi în rândul partidelor arabe (10 aleşi în total) sau a formaţiunii radicale de dreapta Yamina condusă de Naftali Bennett, căruia Bejamin Netanyahu i-a oferit chiar luni, fără succes, postul de premier într-o formulă de rotaţie a puterii.
Dacă opoziţia reuşeşte să formeze un guvern, o pagină din istoria Israelului se va încheia odată cu plecarea din fruntea guvernului a lui Benjamin Netanyahu, care a petrecut ultimii 12 ani la putere. În caz contrar, există riscul ca israelienii să revină la vot pentru a cincea oară în puţin peste doi ani.