Israel delimitează o „zonă umanitară” în sudul Fâşiei Gaza înainte de sosirea lui preşedintelui SUA

‘Forţele de securitate israeliene fac apel la locuitorii din Gaza să se mute în zona umanitară Al Mawasi, unde va fi furnizat ajutor umanitar internaţional în funcţie de necesităţi’, a declarat un purtător de cuvânt al armatei israeliene, scrie Agerpres.

El a distribuit o hartă care arată o fâşie de coastă cu puţin sub 6 kilometri lungime şi între un kilometru şi 1,5 kilometri lăţime, cu o suprafaţă totală de 7 kilometri pătraţi. Dacă cei 1,1 milioane de locuitori din oraşul Gaza şi din alte zone din nordul Fâşiei, pe care Israelul a cerut să le evacueze, s-ar muta acolo, fiecare persoană ar avea, teoretic, la dispoziţie un spaţiu de puţin peste doi pe trei metri, remarcă EFE.

În pofida faptului că un spital din Gaza a fost lovit de o rachetă într-un atac soldat cu sute de victime în noaptea de marţi spre miercuri, preşedintele american Joe Biden şi-a menţinut totuşi în agendă vizita, organizată în condiţii de înaltă securitate, pentru că vrea să pună „întrebări dificile” Israelului, în timpul întâlnirii cu premierul Benjamin Netanyahu, potrivit purtătorului de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională american, John Kirby.

Joe Biden, pentru care securitatea Israelului constituie atât o prioritate strategică, cât şi o problemă personală, a apreciat că ţara are „datoria” de a se apăra. Dar, înaintea unei potenţiale ofensive terestre, preşedintele american vrea să i se explice strategia şi obiectivele militare ale Israelului. Alt obiectiv major al său este de a face să sosească ajutorul străin în Gaza, ţinta bombardamentelor israeliene neîncetate şi aflate deja în pragul unei crize umanitare.

Deşi programul detaliat al vizitei nu a fost dezvăluit din raţiuni de securitate, se ştie că Biden are programat un discurs la Tel Aviv şi urmează să se întâlnească cu familii ale ostaticilor deţinuţi de Hamas. SUA, care au pierdut cel puţin 31 de cetăţeni ai săi în urma atacului sângeros al grupării islamiste palestiniene în 7 octombrie, au cunoştinţă de un număr mic de ostatici care deţin paşaport american, relatează France Presse.

Anunţându-şi luni deplasarea, democratul american de 80 de ani făcea un pariu imens: acela de a se prezenta atât ca garant al securităţii Israelului în războiul său împotriva Hamas, cât şi cea mai bună speranţă pentru civilii palestinieni şi bastion împotriva riscurilor escaladării tensiunilor regionale. Dar şansa găsirii unei poziţii echilibrate, care se baza pe etapa de la Tel Aviv, urmată de una la Amman, s-a spulberat chiar înaintea plecării sale, comentează agenţia franceză de presă.

El a trebuit să renunţe la un summit cvadripartit în Iordania, la care urma să participe, împreună cu regele Abdallah al II-lea, preşedintele egiptean Abdel Fattah al-Sissi şi liderul Autorităţii palestiniene Mahmoud Abbas, după ce un spital din Gaza a fost lovit de o rachetă într-un atac soldat cu sute de victime. Biden le va telefona liderului palestinian şi preşedintelui egiptean din avion la întoarcere, miercuri seara.

Preşedintele american s-a declarat – într-un comunicat – „indignat” şi „profund întristat” în urma a ceea ce el a numit o „explozie”. El nu s-a pronunţat asupra originii tirului care a provocat moartea a sute de persoane, pe care Hamas îl impută Israelului, iar armata israeliană acuză Jihadul Islamic.

Potrivit presei americane, unii dintre consilierii săi sunt îngrijoraţi în legătură cu mesajul pe care îl trimite această vizită, în timp ce bombardamentele neîncetate ale Israelului asupra Fâşiei Gaza suscită mânia ţărilor arabe, atât în cancelarii, cât şi în stradă.

Călătoria lui Joe Biden va fi un test al influenţei americane în regiune, în special al puterii SUA de descurajare în faţa Hezbollahului proiranian şi deci a Teheranului. Preşedintele american, care are la activ o îndelungată experienţă diplomatică, ar dori de altfel ca Egiptul să-şi întredeschidă cel puţin frontiera pentru a lăsa să intre civili palestinieni.

Israelul şi Hamas intră miercuri în cea de-a 12-a zi de război, care s-a soldat cu cel puţin 3.000 de morţi şi 12.500 de răniţi în Fâşia Gaza şi cu peste 1.400 de morţi şi peste 4.200 de răniţi în Israel.

SUA, care sunt deja principalul susţinător al Ucrainei şi care vor să-şi păstreze resurse strategice pentru a ţine piept Chinei, nu vor să se lase antrenate într-o conflagraţie generalizată în Orientul Mijlociu.

„Suntem Statele Unite ale Americii, prin iubirea lui Dumnezeu, naţiunea cea mai puternică din istoria lumii. Putem să ne ocupăm” de Ucraina şi de Israel în acelaşi timp, a afirmat totodată Joe Biden duminică pentru CBS.