Livrarea sistemului de rachete sol-aer de tip S-300 ţine deocamdată de domeniul promisiunii, dar ridicarea embargoului la astfel de livrări, printr-un decret prezidenţial semnat luni de către Vladimir Putin, a creat un orizont de aşteptare la Teheran, care speră să primească aceste rachete deja în cursul acestui an. În acest context, establishmentul de la Tel Aviv aşteaptă să vadă cum va evolua situaţia în continuare.
Chiar dacă Rusia nu va furniza Iranului varianta cea mai nouă – de importanţă strategică – a acestui sistem de rachete, S-300 reprezintă o ameninţare serioasă pentru avioanele de luptă: rachetele ruseşti pot lovi ţinte la o distanţă de circa 300 km, la diferite altitudini.
Moscova a blocat în 2010 un contract cu Iranul privind livrările acestui tip de rachete, după presiuni fără precedent din partea Israelului pe fondul sancţiunilor adoptate de comunitatea internaţională împotriva Teheranului ca urmare a controversatului său program nuclear.
‘Ucraina a fost interesată la vremea respectivă de achiziţionarea dronelor israeliene de generaţie nouă, dar, la recomandarea Ministerului israelian al Apărării, această afacere a fost îngheţată din cauza atitudinii extrem de negative a conducerii ruse. Acum însă este foarte probabil ca aceste livrări să înceapă către Ucraina’, scrie în acest sens agenţia NRG, citată miercuri de publicaţia ucraineană Segodnia.
Problema livrărilor sistemului S-300 către Iran a suscitat îngrijorarea Washingtonului, aceasta fiind şi tema discuţiei telefonice între secretarul de stat John Kerry şi ministrul rus de externe Serghei Lavrov în noaptea de luni spre marţi. Nu se ştie însă dacă părţile au ajuns la vreun rezultat. Israelul caută cu febrilitate variante pentru a opri aceste livrări.
Rusia a ridicat luni interdicţia privind livrarea de baterii antiaeriene S-300 Iranului, apreciind că acordul cadru pe tema programului nuclear iranian, semnat recent la Lausanne între marile puteri şi Republica Islamică, ar permite o eventuală ridicare rapidă a sancţiunilor.