„Preşedintele (american) a promis ferm să acţioneze împotriva programului nuclear iranian, dar şi să consolideze cooperarea militară, diplomatică şi în domeniul informaţiilor, între cele două ţări”, a precizat Steinitz, care se ocupă şi de dialogul strategic cu Statele Unite, potrivit postului de radio militar israelian.
„Preşedintele a anunţat totodată demararea discuţiilor cu privire la prelungirea dincolo de 2017 a ajutorului militar american acordat Israelului”, a adăugat Steinitz.
Preşedintele Obama a vorbit miercuri despre un nou acord-cadru, pe o perioadă de zece ani, care ar trebui să succeadă celui din prezent, care expiră în 2017, în ceea ce priveşte ajutorul militar american acordat Israelului, care depăşeşte în prezent suma de trei miliarde de dolari pe an.
„Important este că acest ajutor acordat Israelului nu este condiţionat de abandonarea dreptului la autoapărare al Israelului, de capacitatea noastră de a lua decizii în condiţii de independenţă deplină în faţa tuturor ameninţărilor, inclusiv cea iraniană”, a declarat mulţumit ministrul israelian.
Obama a declarat miercuri că nu se aşteaptă ca Israelul să conteze pe Washington în cazul unui atac împotriva Iranului, în cadrul unei conferinţe de presă comune, alături de premierul israelian Benjamin Netanyahu, la Ierusalim.
„Nu mă aştept ca premierul (Netanyahu) să ia o decizie în ceea ce priveşte securitatea ţării sale şi să conteze pentru aceasta pe o altă ţară”, a declarat Obama.
„Dar nu ştiu dacă israelienii vor lua o asemenea decizie”, a adăugat el, arătând că relativa proximitate deografică de Iran explică diferenţele de perspectivă cu privire la ameninţarea iraniană, între Israel şi aliatul său american.
În schimb, preşedintele american a recunoscut că Israelul are dreptul să se apere, a adăugat comentatorul politic al radioului.
Radioul militar a depistat „diferenţe” în dosarul iranian: „Benjamin Netanyahu ar vrea o accelerare a sancţiunilor americane împotriva Teheranului”.
În noiembrie, premierul israelian s-a declarat „pregătit, dacă trebuie”, să declanşeze un atac împotriva bazelor nucleare iraniene, după ce a eşuat în a convinge precedenta administraţie Obama să stabilească Teheranului o „linie roşie”, care să nu fie depăşită, în programul nuclear.
Puterile occidentale suspectează Iranul că doreşte să obţină arma atomică, sub acoperirea programului nuclear civil, acuzaţii dezminţite de Teheran.
Potrivit presei israeliene, strategia de seducţie, lansată de Obama pentru „a cuceri inimile Israelienilor”, a înregistrat, până în prezent, un succes.
„O glumă, o tachinare blândă, câteva cuvinte în ebraică şi iată-ne pe noi (israelienii), plini de dragoste”, scrie ironic editorialista Sima Kadmon, în cotidianul Yediot Aharonot. Jurnalista este de părere că „Obama a înţeles că nici el şi nici un alt preşedinte american nu poate pune presiune pe Israel fără să aibă o relaţie de încredere, de prietenie şi de înţelegere”.
Maariv apreciază însă că nu există „cadouri gratuite şi gesturi dezinteresate”, din partea preşedintelui Obama.