Israelul şi-a prezentat exigenţele a căror realizare ar face ‘mai rezonabil’ un acord nuclear cu Iranul

Cel care a prezentat aceste solicitări, ministrul informaţiilor Youval Steinitz – un apropiat al premierului Benjamin Netanyahu -, a declarat că asigurările preşedintelui american Barack Obama cu privire la securitatea Israelului nu sunt suficiente, oficialul israelian subliniind că acordul-cadru convenit joi la Lausanne între Iran şi statele reunite în Grupul 5+1 (SUA, Rusia, Marea Britanie, Franţa, China şi Germania) trebuie revizuit radical, iar pentru Israel în acest moment opţiunea folosirii forţei împotriva Iranului ‘rămâne pe masă’.

Concret, Israelul cere ca Teheranul să înceteze orice activitate de cercetare şi dezvoltare a centrifugelor moderne. Autorităţile israeliene consideră că dacă Iranului i se va permite să continue această activitate, chiar şi la o scară redusă, atunci el ar putea fi în măsură să producă suficient uraniu înalt îmbogăţit ce i-ar permite să producă o bombă atomică într-un interval de 3-4 luni.

Printre celelalte solicitări de pe listă se numără reducerea şi mai mult a numărului de centrifuge operaţionale pe care Iranul le va putea păstra, închiderea uzinei subterane de îmbogăţire a uraniului de la Fordo, transferul în afara Iranului a stocului de uraniu îmbogăţit deja produs, posibilitatea ca inspectorii internaţionali ce vor supraveghea respectarea acordului să meargă ‘peste tot în orice moment’ şi Iranul să facă lumină asupra tuturor activităţilor sale nucleare din trecut suspectate că ar avea o dimensiune militară.

Dar, chiar şi cu aceste modificări, Israelul tot nu va considera că acordul cu Iranul este unul bun, în schimb îl va aprecia ca fiind unul ‘mai rezonabil’, a indicat ministrul Youval Steinitz în faţa unui mic grup de jurnalişti. ‘Analiza detaliată a acordului-cadru de la Lausanne arată că Iranului i s-au făcut concesii iresponsabile’, a mai spus oficialul citat. Israelul preferă o soluţie diplomatică, dar opţiunea militară ‘a fost mereu, este şi va rămâne pe masă’, a conchis el.

Acordul-cadru convenit la Lausanne stabileşte parametrii punctelor esenţiale ce fac obiectul negocierii cu Iranul, respectiv îmbogăţirea uraniului, controlul şi inspecţiile, sancţiunile şi durata acordului, acestea urmând să fie detaliate în acordul final, ce trebuie definitivat până pe 30 iunie.

Conform SUA, Iranul s-a angajat, prin acordul de la Lausanne, să-şi reducă cu o treime numărul de centrifuge (instalaţiile folosite la îmbogăţirea uraniului), urmând să păstreze numai 6.000 din cele 19.000 pe care le are în prezent, în contextul în care doar aproximativ 10.000 sunt acum operaţionale.

În plus, stocul de uraniu îmbogăţit va fi aproape eliminat, reducerea menţionată fiind de 98% faţă de nivelul actual. De asemenea, reactorul cu apă grea de la Arak, complex care preocupa în mod deosebit statele occidentale, va fi reconfigurat astfel încât el să nu mai poată produce plutoniu (o altă materie primă ce poate fi folosită la producerea de arme nucleare) şi va fi supus unor inspecţii severe din partea ONU.

Potrivit administraţiei americane, aplicarea acestor clauze va permite extinderea cu un an a perioadei de ‘breakout’ (timpul necesar producerii de material radioactiv suficient pentru fabricarea unei bombe nucleare), astfel încât marile puteri ar avea un răgaz de timp mai mare pentru a reacţiona.

În schimbul respectării acestor angajamente, textul prevede că sancţiunile internaţionale instituite împotriva Iranului din cauza programului său nuclear vor fi ridicate, dar vor putea fi reintroduse dacă Teheranul nu implementează obligaţiile asumate.

Însă Israelul consideră aceste clauze drept insuficiente, premierul Netanyahu apreciind că, în forma actuală, acordul de principiu convenit de G5+1 cu Iranul ameninţă supravieţuirea Israelului.