Conform datele publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (Istat), a treia economie a zonei euro a înregistrat o creştere zero în perioada iulie-septembrie 2023, după un declin de 0,4% în trimestrul doi din 2023. Analiştii se aşteptau la un avans de 0,1% în trimestrul trei din 2023.
Evoluţia economiei a fost sprijinită de exporturi, iar cererea internă a acţionat ca o frână, arată datele Istat.
Este o poziţie dificilă pentru Meloni, care nu reuşeşte să investească semnificativ in economie, menţinând în acelaşi timp sub control datoria ridicată. Datele arată modul în care majorarea dobânzilor şi exporturile globale mai slabe afectează PIB-ul Italiei.
Banca Centrală a Italiei se aşteaptă în 2023 la o creştere a economiei de doar 0,7%.
„În anii următori va trebui să ne sporim eforturile atât în domeniul politicii fiscale, cât şi al intervenţiilor în vederea sprijinirii potenţialului de creştere al economiei”, a declarat guvernatorul Băncii Italiei, Ignazio Visco, la un eveniment desfăşurat la Roma. Acesta a atras atenţia asupra „riscurilor de deteriorare la adresa perspectivelor economiei, în special în contextul turbulenţelor geopolitice şi a rigidităţii condiţiilor de finanţare”.
Datele preliminare publicate joi de Eurostat arată că economia zonei euro a înregistrat o contracţie de 0,1% în perioada iulie – septembrie 2023 comparativ cu trimestrul precedent. Analiştii mizau pe o stagnare a economiei zonei euro.
Italia, care are al doilea cel mai ridicat nivel al datoriei ca procent din PIB din zona euro, este sub o atenţie tot mai mare din partea investitorilor, îngrijoraţi de slăbiciunea economiei şi derapajele fiscale.