Italia a înştiinţat luni Comisia Europeană că nu îşi va modifica proiectul de buget 2019, criticat vehement de Bruxelles pentru că încalcă regulile fiscale europene, însă a promis că va interveni dacă Guvernul de la Roma nu va reuşi să îşi atingă obiectivele în materie de datorie publică şi deficit.
Fără a cita sursa informaţiilor sale, cotidianul Il Messaggero susţine că Guvernul de la Roma are un aşa-numit ‘plan B’ care ar presupune reconfigurarea unor măsuri privind pensiile şi venitul de bază pentru săraci, două din principalele puncte ale proiectului de buget. Il Messaggero nu precizează dacă acest buget alternativ ar reduce deficitul bugetar sub nivelul de 2,4% din PIB, dar a apreciat că această variantă nu ar presupune ieşirea din zona euro.
Bruxellesul a solicitat însă joi autorităţilor de la Roma să îi ofere „clarificări” în legătură cu planurile sale bugetare. Comisia a vorbit de un derapaj bugetar „fără precedent” şi a atras atenţia asupra riscului grav al nerespectării regulilor europene. În aceste condiţii, Executivul comunitar ar putea respinge proiectul de buget al Italiei, ceea ce ar fi o premieră în istoria UE.
Principala îngrijorare a Bruxellesului este programul anti-austeritate demarat de noua coaliţie populistă formată din Liga (extrema dreapta) şi Mişcarea 5 stele (M5S, antisistem). Aceasta mizează pe un deficit bugetar de 2,4% din PIB în 2019, faţă de 0,8% din PIB cât preconiza precedentul Guvern. Prin acest derapaj bugetar coaliţia la putere vrea să îşi pună în practică promisiunile electorale (ieşire la pensie mai uşoară, un venit de bază pentru persoanele defavorizate) şi să dea un impuls creşterii economice, via o cerere solidă şi mai multe investiţii.
În replică, într-o scrisoare trimisă luni Executivului comunitar, ministrul italian al Economiei, Giovanni Tria, a recunoscut că proiectul de buget pe 2019, care prevede un deficit bugetar de 2,4% din PIB, nu este în linie cu Patul de Stabilitate şi Creştere. Cu toate acestea, Giovanni Tria a subliniat că autorităţile de la Roma au fost nevoite să răspundă la mai mulţi ani de sub-performanţe economice, adăugând că nu se intenţionează să se majoreze şi mai mult deficitul bugetar în 2020 şi 2021.
Începând de la mijlocul lunii mai şi până în prezent, spread-ul, diferenţa între randamentul pentru obligaţiunile germane pe 10 ani şi cele italiene, s-a dublat de la 150 până la 315 puncte de bază. În aceiaşi perioadă Bursa de la Milano a pierdut 21,4% iar băncile, care deţine pachete de obligaţiuni italiene în valoare de aproape 400 miliarde euro au fost primele victime, sectorul înregistrând pierderi de aproape 35%.