Italia înrăutăţeşte previziunile privind creşterea economiei în 2024 şi 2025

Documentul economic şi financiar (DEF), care stabileşte obiectivele privind finanţele publice şi economia, dat publicităţii marţi de Trezorerie, relevă că a treia economie a zonei euro va creşte cu 1% anul acesta, faţă de un nivel de 1,2% previzionat în septembrie, deşi cele mai multe organisme independente se aşteaptă la un avans de aproximativ 0,7%. PIB-ul Italiei ar urma să crească anul viitor cu 1,2%, faţă de un nivel de 1,4% previzionat în septembrie, scrie Agerpres.

„Revizuirea a luat în calcul cadrul internaţional şi geopolitic complicat”, a declarat ministrul Economiei, Giancarlo Giorgetti, referindu-se la conflictele din Ucraina şi Orientul Mijlociu.

Pe frontul finanţelor publice, Guvernul Italiei a confirmat că se aşteaptă în 2024 la un deficit bugetar de 4,3% din PIB. Dacă obiectivul va fi realizat, va fi o reducere semnificativă faţă de deficitul bugetar de 7,2% din PIB din 2023, când ţinta oficială a fost depăşită în urma impactului subvenţiilor costisitoare acordate pentru renovarea locuinţelor. Aceste subvenţii din fonduri publice s-au ridicat la aproximativ 219 miliarde de euro în ultimii patru ani, a anunţat Giorgetti.

Pentru 2025, Trezoreria se aşteaptă la un deficit de 3,7% din PIB, faţă de obiectivul anterior de 3,6% din PIB, şi un deficit de 3% din PIB în 2026, peste nivelul de 2,9% din PIB previzionat anterior.

Datoria publică a Italiei, a doua cea mai ridicată din zona euro ca procent din PIB şi motiv de îngrijorare pentru autorităţile UE şi pieţele financiare, va continua tendinţa ascendentă în următorii trei ani, conform celor mai recente prognoze. Aceasta este estimată la 137,8% din PIB anul acesta, faţă de un nivel de 137,3% din raportat în 2023. Datoria va creşte la 138,9% din PIB în 2025 şi la 139,8% din PIB în 2026.

Pentru a ţine sub control nivelul datoriei, autorităţile vor merge mai departe cu planul de a obţine aproximativ 20 de miliarde de euro în urma unor vânzări de active, în perioada 2024 – 2026, a anunţat Giorgetti.

În timpul unei recente audieri în Parlament, ministrul Economiei a admis că se aşteaptă ca Uniunea Europeană să anunţe intrarea ţării în procedura de deficit excesiv.

„Este admis faptul că Executivul comunitar va recomanda Consiliului să iniţieze procedura de deficit excesiv în cazul nostru şi al altor state. Noi, Franţa şi alte 10”, a declarat Giorgetti.

Iniţierea procedurii privind încălcarea dreptului comunitar va obliga Italia să-şi reducă deficitul structural cu minimum 0,5% din PIB pe an.

Miniştrii de Finanţe ai Uniunii Europene au încheiat în decembrie lunile de discuţii aprinse privind rigoarea fiscală, ajungând la un acord privind noile reguli fiscale, care vor viza ţinerea sub control a datoriei şi determinarea capacităţii blocului comunitar de a investi în sectoare cheie, cum ar fi apărarea, în următorii ani.

Obiectivele din vechiul Pact de Stabilitate şi Creştere se menţin: guvernele trebuie să menţină deficitele bugetare sub 3% din PIB şi datoria publică sub 60% din PIB. Dar statele membre UE obţin mai multă independenţă în modul în care îşi realizează obiectivele fiscale, măsurile pe care le adoptă pentru corectarea dezechilibrelor şi principalele reforme şi investiţii pe care le implementează.

Regulile fiscale introduc un nivel minim al reducerii deficitului şi datoriei pe care un guvern trebuie să le respecte, aşa cum a solicitat Germania. Dar, în general, acestea sunt mai tolerante decât precedentul cadru legal, ceea ce, consideră analiştii, marchează o victorie pentru statele din sud, conduse de Franţa.

Noile reglementări vor stabili un ritm lent, dar constant, pentru reducerea deficitului şi datoriei din 2025 până în următorii patru până la şapte ani, existând opţiunea unei perioade mai lungi dacă o ţară adoptă reforme şi investiţiile în domeniile prioritizate de UE.