Noua prognoză reflectă impactul pachetului de măsuri de stimulare a economiei, în valoare de 32 miliarde de euro, anunţat săptămâna trecută, care va duce la un deficit bugetar de 8,8% din PIB, faţă de ţinta anterioară, de 7% din PIB.
Cheltuielile suplimentare vor fi folosite pentru a susţine serviciul naţional de sănătate, aflat sub presiune în timpul pandemiei de coronavirus (COVID-19) şi pentru scheme de protejare a angajaţilor şi a afacerilor care au fost forţate să se închidă din cauza restricţiilor.
Guvernul va prezenta date actualizate privind deficitul şi datoria în aprilie.
Conform estimărilor autorităţilor de la Roma, datoria publică a Italiei, a doua cea mai ridicată din zona euro după cea a Greciei, s-a situat la 156,5% din PIB în 2020. Deficitul este previzionat între 10,5% şi 10,8% din PIB în 2020.
Datele finale privind deficitul şi datoria în 2020 vor fi publicate în martie de Institutul Naţional de Statistică (Istat).
Uniunea Europeană a suspendat în martie aplicarea regulilor din Pactul de stabilitate şi creştere. Printre obligaţiile pe care statele membre UE nu mai trebuie să le respecte în prezent se numără şi faimoasa regulă care cere ca deficitul public să nu depăşească 3% din Produsul Intern Brut, precum şi obligaţia de a menţine datoria publică sub pragul de 60% din PIB.
După suspendarea regulilor de disciplină bugetară, statele membre au anunţat cheltuieli publice în valoare de miliarde de euro pentru a ajuta sistemele de sănătate şi a susţine economiile, companiile şi piaţa muncii să facă faţă impactului pandemiei de coronavirus.
Anul trecut, agenţia de evaluare financiară Standard and Poor’s (S&P) a îmbunătăţit perspectiva ratingului suveran al Italiei, de la negativă la stabilă, oferind o veste bună neaşteptată pentru a treia economie a zonei euro.
De asemenea, S&P a confirmat ratingul de credit pe termen lung al Italiei la „BBB”, cu două trepte peste categoria „junk” (nerecomandat pentru investiţii), în timp ce calificativul pe termen scurt a fost menţinut la „A-2”.
Perspectiva de rating a Italiei echilibrează consecinţele negative ale pandemiei asupra finanţelor publice cu achiziţiile de obligaţiuni şi politica expansionistă a Băncii Centrale Europene (BCE), apreciază S&P. În pofida recesiunii profunde şi a datoriei semnificative, costurile de împrumut ale Italiei sunt la un nivel scăzut record, datorită programului masiv al BCE de achiziţionare de obligaţiuni, menit să sprijine economia zonei euro.
Sprijinul BCE, alături de Fondul de redresare al Uniunii Europene, oferă autorităţilor de la Roma un răgaz valoros, susţin analiştii agenţiei de evaluare financiară.
Şefii de stat şi de guvern din statele UE au convenit, în iulie, asupra emiterii de datorie comună pentru constituirea unui fond de redresare post-pandemie în valoare de 750 de miliarde de euro, din care 390 de miliarde de euro vor fi accesate de către statele membre ca subvenţii şi 360 de miliarde ca împrumuturi.
Executivul de la Roma se aşteaptă să obţină din acest fond împrumuturi şi subvenţii de 209 miliarde de euro.
S&P se aşteaptă ca PIB-ul Italiei să nu revină la nivelul din 2019 până în 2023, din cauza impactului pandemiei asupra economiei. De asemenea, S&P previzionează o scădere a PIB-ului Italiei de 8,9% în 2020, urmat de un avans de 6,4%, în 2021.
Guvernul de la Roma previzionează un declin al economiei de 9% în 2020, în timp ce Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional de aşteaptă la un declin de peste 10%.