Italia va menţine pilonii principali ai bugetului, UE spune că este unul prea optimist
Luna trecută, Comisia Europeană a adoptat o decizie fără precedent de a respinge proiectul de buget al Italiei, subliniind că acesta nu permite reducerea deficitului şi a datoriei publice, a doua cea mai mare din zona euro raportat la PIB. Până la data de 13 noiembrie, autorităţile de la Roma trebuie să prezinte Bruxelles-ului o nouă versiune revizuită a proiectului de buget pentru 2019. La rândul său, Comisia Europeană îşi va prezenta, în data de 21 noiembrie, opiniile cu privire la planurile bugetare prezentate de fiecare ţară din zona euro, inclusiv de Italia.
Vineri, în faţa Parlamentului, Giovanni Tria a spus că „Guvernul este ocupat pentru a răspunde Comisiei Europene, cu privire la cele mai contestate puncte ale bugetului” dar a subliniat că autorităţile de la Roma vor confirma principalii piloni ai bugetului. Tria a adăugat că Guvernul este angajat să respecte un deficit de 2,4% din PIB în 2019, apreciind că recenta încetinire a activităţii economice justifică decizia autorităţilor de a utiliza bugetul ca un instrument pentru a stimula creşterea economică.
„Ne-am dat seama că problemele care au apărut ar fi necesitat un buget şi mai incisiv. Însă a fost necesar să găsim un echilibru corect între stabilitatea financiară şi cea socială, ambele fiind necesare”, a spus Tria.
Separat, la Helsinki, vice-preşedintele Comisiei Europene responsabil pentru euro, Valdis Dombrovskis, a menţionat că Executivul comunitar analizează dacă este nevoie să demareze o procedură de deficit excesiv împotriva Italiei, dacă autorităţile de la Roma nu îşi modifică bugetul până la data de 13 noiembrie.
„Aşteptăm în continuare răspunsul oficial din partea Guvernului Italiei….În paralel, analizăm dacă este nevoie să demarăm o procedură de deficit excesiv”, a spus Dombrovskis după întâlnirea cu premierul finlandez Petteri Orpo.
Dombrovskis a dezvăluit că în opinia Comisiei Europene prognozele pe care Roma şi-a bazat proiectul de buget sunt mult prea optimiste. „Practic, presupunerea este că dacă majorează cheltuielile publice aceasta va stimula economia şi va ajuta la reducerea deficitului bugetar. Noi credem că aceasta nu se va materializa”, a spus vice-preşedintele Comisie Europene.
Principala îngrijorare a Bruxellesului este programul anti-austeritate demarat de noua coaliţie populistă formată din Liga (extrema dreapta) şi Mişcarea 5 stele (M5S, antisistem). Aceasta mizează pe un deficit bugetar de 2,4% din PIB în 2019, faţă de 0,8% din PIB cât preconiza precedentul Guvern. Prin acest derapaj bugetar coaliţia la putere vrea să îşi pună în practică promisiunile electorale (ieşire la pensie mai uşoară, un venit suplimentar pentru persoanele defavorizate) şi să dea un impuls creşterii economice, via o cerere solidă şi mai multe investiţii.
Italia se confruntă cu o datorie publică de 2.300 miliarde euro, echivalentul a 131% din Produsul Intern Brut. În plus prognozele de creştere ale Guvernului Italiei sunt considerate mult prea optimiste (1,5% în 2019 faţă de 1% cât estimează majoritatea observatorilor, printre care şi Fondul Monetar Internaţional), ceea ce ar putea agrava şi mai mult deficitul.