La nivelul UE, cel mai ridicat nivel al datoriei guvernamentale în 2018 era înregistrat în Grecia (181,1% din PIB) şi Italia (132,2% din PIB), conform unei estimări preliminare publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Pe fondul divergenţelor cu Comisia Europeană şi a turbulenţelor de pe pieţele financiare, Guvernul populist de la Roma a inclus în bugetul pe 2019 un ambiţios plan de privatizare, în valoare de 18 miliarde de euro (20,17 miliarde de dolari).
În ultimele cinci luni nu a fost vândut niciun activ şi nici nu au fost anunţate pregătiri, Guvernul populist promiţând în schimb reduceri de taxe, care ar putea duce la majorarea datoriei.
O sursă din cadrul coaliţiei a declarat pentru Reuters că şi-a redus planurile şi acum speră să obţină anul acesta până la cinci miliarde de euro din vânzarea unor proprietăţi imobiliare. Totuşi, analiştii sunt sceptici că va putea fi realizat acest obiectiv.
„Vânzările în sectorul imobiliare nu vor funcţiona”, după ce în în trecut autorităţile locale nu au reuşit să vândă proprietăţi imobiliare”, avertizează Luca Paolazzi, economist la think-tank-ul economic REF din Milano.
Cel mai rapid mod pentru reducerea imensei datorii guvernamentale ar fi vânzarea unor participaţii în marile companii de stat, cum ar fi gigantul energetic Eni şi compania de utilităţi Enel, dar această opţiune este exclusă de mişcarea anti-sistem Cinci Stele, care face parte din coaliţia de guvernare, şi care consideră aceste companii ca fiind active strategice.
O altă posibilă ţintă pentru privatizare al fi Poşta Italiană, care a listat o participaţie de 35% în 2015 şi de atunci preţul acţiunilor a crescut cu peste 40%. Dar mai rămâne prea puţin timp anul acesta pentru o ofertă publică, iar singura opţiune viabilă ar fi o vânzare directă către un grup de investitori selectaţi, dar autorităţile ar obţine probabil sub un miliard de euro.
În prezent, Italia este singura ţară din UE în recesiune. A treia economie a zonei euro a intrat în recesiune tehnică (două trimestre consecutive de scădere) în a doua parte a anului trecut, după o creştere semnificativă a costurilor de împrumut şi a incertitudinilor politice provocate de divergenţele dintre Guvernul populist de la Roma şi Comisia Europeană privind bugetul pe 2019.