Iuliu Winkler: Piaţa comună a UE va fi desăvârşită doar prin aderarea României şi Bulgariei la Schengen
Consecinţele crizei energetice, precum şi viitorul model industrial european au constituit teme ale conferinţei „Revitalizarea puterii industriale a Europei: Căi de contracarare a dezindustrializării”, care a avut loc la Parlamentul European, eveniment organizat de eurodeputatul Iuliu Winkler, scrie Agerpres.
„În condiţiile în care cel mai important proces economic, dar şi social din UE este tranziţia dublă, digitală şi verde, şi în condiţiile în care vedem că în mod foarte clar competitivitatea industrială în UE este afectată de realităţile curente care nu ne sunt favorabile, energia este mai scumpă decât în Asia şi Statele Unite, competitivitatea companiilor europene trebuie să răspundă unor provocări extrem de importante. (…) În toate aceste condiţii, este prefect legitim şi este foarte bun momentul de a discuta cu reprezentaţii industriei, dar şi cu Comisia Europeană despre modalităţile în care putem să acţionăm în perioada următoare pentru a salvgarda competitivitatea companiilor europene, pentru a putea să trecem la realizarea în fapt a tranziţiei verzi şi a tranziţiei digitale şi pentru a putea face toate aceste lucruri în condiţii care să creeze noi locuri de muncă, dacă se poate locuri de muncă cu valoare adăugată mai importantă şi să realizăm tranziţia care încă odată nu este una economică, este şi una societală”, a declarat Winkler.
La eveniment a fost prezent şi un reprezentant al Comisiei Europene, alături de reprezentanţi ai unor mari asociaţii industriale din UE, care cumulează sute de companii, context în care s-a vorbit despre relaţia cu China şi SUA.
Discuţiile au vizat modul în care se pot aplica politicile care duc către reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, se pot adopta noi iniţiative legislative pentru eliminarea produselor care sunt obţinute prin munca forţată, pentru transparenţa lanţurilor globale de aprovizionare.
Potrivit eurodeputatului UDMR, nu trebuie să se uite că UE este o uniune bazată nu numai pe interese, dar şi pe valori.
„În momentul în care valorile noastre, care sunt legate de democraţie, de drepturile omului şi de separaţia puterilor în stat, de demnitatea umană, până la urmă, intră în coliziune cu anumite interese economice sau cu anumite interese comerciale, atunci cu siguranţă că trebuie să facem acea alegere care ţine de valori, pentru că valorile sunt la baza construcţiei UE. În acelaşi timp, cred că este foarte clar că trebuie să găsim noi, UE, o modalitate prin care interacţionăm în viitor cu acele sisteme care nu sunt democratice. Realităţile economice şi democratice ne arată că ele sunt de neînlocuit. Nu vom putea şi nici nu dorim să ne decuplăm de China, nu vom putea să influenţăm probabil modul în care societatea în Rusia este organizată. Am avut la un moment dat aceste credinţe, legate în special de Federaţia Rusă şi de China, şi anume că prin relaţii economice intense vom putea să schimbăm şi societăţile din cele două ţări. Vedem că acest lucru nu s-a adeverit”, a explicat Iuliu Winkler.
O temă principală a dezbaterilor a constituit-o competitivitatea economică în contextul războiului din Ucraina.
„Noi suntem vecinii acestui conflict, noi, Uniunea Europeană, deci ne afectează pe noi, în primul rând, în condiţiile în care inflaţia este un fenomen global care afectează pe foarte multă lume. Dar, ne uităm puţin pe alte continente şi vedem cifre sau inflaţii în dimensiune cu o singură cifră şi vedem în UE dimensiunea cu două cifre în multe dintre state, vedem preţuri la energie care sunt de două, trei, poate chiar de patru ori mai mari în UE decât în SUA sau Asia şi vedem companii europene care raportează pierderea pieţelor sau diminuarea contractelor pe care le au ei. Pe de altă parte, raportează o competiţie, o concurenţă mai intensă, uneori cu elemente de concurenţă neloială din partea unor companii din alte state care în mod agresiv caută să preia, să cucerească pieţele, să spunem, tradiţionale ale companiilor europene. Şi atunci, în tot acest context, nu discutăm nu doar despre locuri de muncă astăzi, dar şi despre perspectiva locurilor de muncă viitoare, discutăm despre performanţa la export a UE, ştiut fiind că unul din şapte locuri în UE sunt susţinute de comerţ exterior. Aceste locuri de muncă în general sunt mai bine plătite, (…) aşa că nu dorim să pierdem aceste lucruri”, a subliniat europarlamentarul.
În opinia sa, se poate construi pe trei lucruri importante: piaţa comună a UE – care va fi desăvârşită doar prin aderarea României şi Bulgariei la Schengen, politica de competiţie comună europeană şi politica comercială comună.
„Piaţa unică este foarte fragmentată din foarte multe puncte de vedere, trebuie să eliminăm aceste fragmentări. Trebuie să vedem până la nivel politic şi pot să dau un exemplu legat de apartenenţa la Schengen a României şi Bulgariei, pentru că, până la urmă, intrarea României şi Bulgariei în Schengen, mai ales în contextul războiului din Ucraina, al coridoarelor solidarităţii care funcţionează pentru exporturile din Ucraina şi al relaţiilor pe care dorim să le menţinem economice şi comerciale cu Ucraina. Această aderare a României şi Bulgariei nu este altceva decât o desăvârşire a pieţei unice europene. Al doilea punct pe care ne putem baza este politica de competiţie comună europeană şi legat de aceasta politica de ajutor de stat. (…) Al treilea punct pe care ne putem baza şi instrumentul poate cel mai puternic al UE – politica comercială comună”, a transmis eurodeputatul.
Prezent la eveniment, fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolaescu, membru al Comitetului Executiv al instituţiei europene responsabile de inovare şi tehnologie (EIT), a subliniat că preţurile la energia electrică şi securitatea energetică sunt teme care influenţează foarte mult economia europeană.
„Ar trebui să ne aşteptăm că în perioada următoare tranziţia energetică va fi accelerată, sursele regenerabile de energie vor juca un rol foarte important în această tranziţie energetică”, a declarat Nicolescu, pentru AGERPRES.
Potrivit acestuia, instalarea surselor de energie regenerabilă trebuie coroborată cu dezvoltarea rapidă a unor capacităţi de producţie europene care genereze un nou tip de activitate economică semnificativ – fabrici de baterii, de producere panouri fotovoltaice, de producere de componente pentru centrale eoliene sau pentru transformarea apei în hidrogen şi utilizarea lui în industrie sau în transporturi.
„România cred că este bine poziţionată pentru a atrage aceste investiţii şi, de asemenea, am precizat şi am discutat în Parlamentul European de oportunităţile pe care România le poate furniza, le poate capitaliza în ceea ce priveşte extracţia unor minereuri rare, cum ar fi de exemplu magneziu sau grafit, care există în ţara noastră, au fost exploatate în trecut şi care ar putea fi din nou exploatate în viitor în interesul României şi al Uniunii Europene”, a precizat Răzvan Nicolescu.
Conferinţa a fost organizată împreună cu eurodeputata spaniolă Inma Rodriguez-Pinero (S&D).