A treia economie a lumii s-a prăbuşit puternic în prima parte a anului, în special între aprilie şi sfârşitul lunii iunie (-8,3%), sectoare întregi de activitate economică fiind paralizate în timpul stării de urgenţă, introdusă în primăvară de guvern pentru a opri răspândirea coronavirusului.
Demarată de la jumătatea anului, revenirea celei de-a treia economii a lumii a fost totuşi superioară aşteptărilor în trimestrul al patrulea (+ 3% pe un trimestru).
Consensul economiştilor agenţiei Bloomberg se aştepta la o creştere de 2,4% în ultimul trimestru, după o relansare în forţă de 5,3% în perioada iulie-septembrie.
Exporturile japoneze au impulsionat creşterea la sfârşitul anului, accelerându-şi revenirea în trimestrul al patrulea (+ 11,1% pe un trimestru).
Consumul familiilor japoneze a continuat să fie dinamic între octombrie şi sfârşitul lunii decembrie (+ 2,2%), contribuind, de asemenea, semnificativ la creşterea economică.
Şi după două trimestre de declin, investiţiile nerezidenţiale ale companiilor au început, de asemenea, să crească la sfârşitul anului (+ 4,5% pe un trimestru).
Cu toate acestea, elanul regăsit al PIB-ului japonez de la jumătatea anului 2020 poate fi întrerupt în primul trimestru al acestui an, chiar dacă perspectivele de ansamblu pentru 2021 rămân bune, potrivit economiştilor.
Deoarece guvernul a restabilit starea de urgenţă de la începutul lunii ianuarie în mai multe departamente ale ţării, inclusiv în cele din Tokyo şi suburbiile sale, pentru a încerca să oprească o puternică recrudescenţă locală a coronavirusului de la sfârşitul lui 2020.
Deşi este mai relaxat decât prima stare de urgenţă din primăvara anului 2020, acest dispozitiv, care va dura până pe 7 martie, riscă să întrerupă dinamica pozitivă a consumului casnic.