„Este nevoie de o remunerare justă din partea GAFA (Google, Apple, Facebook, Amazon), aceşti giganţi ai industriei digitale obţin profituri mari de pe urma virusului, nu au câştigat niciodată atât de mulţi bani. Altfel, în 2021 aproximativ 50% din actorii culturali de pe plan mondial vor dispărea”, a declarat muzicianul francez.
CISAC şi UNESCO – cu care Jean-Michel Jarre colaborează în calitate de ambasador al bunăvoinţei – au lansat ResiliAct, o mişcare de susţinere a culturii în perioada pandemiei. „Fără cultură, societatea nu este posibilă”, a declarat şi cântăreaţa Angelique Kidjo, vicepreşedinta CISAC.
„Trebuie ca guvernele să îi ajute pe artişti într-o manieră urgentă. Europa şi Franţa au un rol de jucat”, a continuat Jean-Michel Jarre. „COVID-19 este înainte de toate o criză sanitară, cu bolnavi care trebuie salvaţi. Însă pe durata izolării la domiciliu cel mai adesea există doar două activităţi: ieşirea din casă pentru a merge la cumpărături şi consumul de cultură”, a adăugat el.
„Considerăm adeseori că artiştii sunt nişte subalterni, dar vă imaginaţi o lume întreagă izolată fără muzică, fără filme, fără cărţi? Fără să fac un joc de cuvinte, artiştii aduc oxigen în vieţile noastre”, a mai spus muzicianul francez, autorul celebrului album „Oxygene”.
„În afara Europei, situaţia anumitor artişti este dezastruoasă, nu mai au nimic de mâncare”, a spus Jean-Michel Jarre. „Iar în anumite ţări, unii nu se supără că artiştii au fost slăbiţi, pentru că vocile lor, libere, contează acum mai puţin. Este o provocare profundă pentru libertatea de exprimare”, a adăugat Angelique Kidjo.
În faţa lobby-ului făcut de giganţii sectorului digital „pentru a readuce în discuţie ideea de drepturi de autor”, Jean-Michel Jarre susţine „un copyright etern: în loc ca drepturile să sfârşească prin a ajunge în domeniul public, ei vor ajunge într-un fond de solidaritate pentru artiştii aflaţi în situaţii precare”.
Jean-Michel Jarre se gândeşte şi la perioada de după ieşirea din izolare: „Va trebui să învăţăm să respectăm valoarea artistului şi să monetizăm practicile culturale pe platformele online, să ieşim din ideea de gratuitate”.
Starul francez se declară totodată enervat de persoanele „care spun că o aplicaţie care costă 4 euro sau un album care costă 9 euro sunt puţin cam scumpe, dar aceleaşi persoane îşi cumpără pantofi de sport cu 100 de euro şi tricouri cu 50 de euro”.
„Oamenii care administrează platformele online sunt plătiţi pentru acest lucru, de ce nu ar fi plătiţi şi artiştii pentru munca lor? Aşa ceva este imposibil de înţeles”, a concluzionat artista originară din Benin.