‘Ne aflăm într-o poziţie financiară foarte bună. Deci, bani sunt, niciodată nu a fost problema de bani sau de finanţare a proiectelor. Problema mare este legată de spaţiul fiscal. Autostrăzile sunt bunuri publice şi intră pe deficitul public. Noi nu avem spaţiu bugetar. Vorbeam mai devreme de consultare fiscală, ceea ce înseamnă restrângerea spaţiului fiscal. Nu avem probleme cu finanţarea acelui deficit sau refinanţarea stocurilor. Bani sunt, dar nu avem spaţiu fiscal pentru construcţia de autostrăzi. Statul are şi el cheltuieli de funcţionare. Când începi anul, porneşti de la un total de cheltuieli. Ceea ce îţi mai pui în plus pentru dezvoltare este partea de investiţii, cheltuieli de capital’, a menţionat Jiru.
Acesta a adăugat că, în 2014, statul a avut cheltuieli de capital considerabile, iar totalul bugetului consolidat a fost de circa 39 miliarde de lei, scrie Agerpres.
‘Anul trecut am avut cheltuieli de capital considerabile. Dacă nu mă înşel, total buget consolidat, şi mă refer şi la autorităţile locale, a fost de circa 36-39 miliarde de lei, din care execuţia a fost mai mică, sigur cu 9 miliarde. Dacă anul trecut nu am reuşit să facem investiţii de 5-6 miliarde de lei, mai bine facem plăţi care sunt aferente anului 2015, atunci când creăm spaţiul fiscal pentru investiţii’, a spus secretarul de stat în MFP.
Conform Master Planului General de Transport, valoarea revizuită a investiţiilor în infrastructura de transport din România depăşeşte 48 de miliarde de euro.
Legăturile Sibiu – Piteşti, Bacău – Paşcani, Tg. Neamţ – Iaşi – Ungheni şi Tg. Mureş – Tg. Neamţ vor fi realizate la nivel de autostradă, conform noii variante a Master Planului General de Transport, după ce, iniţial, acestea fuseseră propuse la nivel de drum expres.
Master Planul General de Transport propune, după dezbaterea publică, realizarea unui număr de 1.301 kilometri de autostradă, cu 645 de kilometri mai mult decât în versiunea iniţială, 1.878 de kilometri de drum expres, 3.147 de drum Trans Regio şi Euro Trans şi 67 de variante de ocolire, la care se adaugă Centura Capitalei, la profil de autostradă, investiţia în sectorul rutier ridicându-se la 26,48 miliarde de euro, din care mai mult de jumătate în autostrăzi.
De asemenea, a fost propusă şi o centură la profil de autostradă pentru Bucureşti care să conecteze toate arterele rutiere rapide ce converg spre Capitală. Au fost propuse, de asemenea, mai multe sectoare de drum expres, care iniţial făceau parte din reţeaua drumurilor Trans Regio, precum: Dej – Beclean – Bistriţa, Nod – Livada – Satu Mare – Petea şi Alexandria – Caracal – Craiova (drum expres fazat).
În sectorul feroviar, în urma dezbaterilor publice, au fost propuse investiţii pentru reabilitarea coridoarelor feroviare (3.219 km), dar şi investiţii pentru reabilitarea unor căi ferate cu potenţial economic (1.131 km – Linia industriei auto, Linia cerealelor, Linia Cărbunelui).
Master Planul General reprezintă direcţia de dezvoltare a unui sistem de transport al unei ţări pentru următorii 15 – 20 de ani. Acesta este un document strategic integrat care va sta la baza planificării investiţiilor în transporturi pentru perioada 2014 – 2030. Este un document obligatoriu, fără de care nu vor putea fi accesate fondurile structurale pentru transporturi în perioada 2014 – 2020, iar Ministerul Transporturilor îl va utiliza ca instrument suport în procesul de planificare a investiţiilor în infrastructura de transport.