Joaca de-a justiţia: Procesele ANPC cu băncile pe clauze abuzive nu au încă termene reale la T. Bucureşti

ANPC se judecă cu băncile pe clauze abuzive încă de anul trecut. Autoritatea guvernamentală a depus, încă de pe vremea fostului preşedinte al instituţiei, mai multe acţiuni în instanţă prin care cere ca anumite clauze contractuale, care generează costuri pentru consumator, considerate abuzive, să fie înlăturate.

Doar că de la întocmirea proceselor verbale până la judecata propriu-zisă s-a scurs deja un timp în care nu s-a întâmplat absolut nimic care să conteze. Procesele nu au depăşit stadiul de formă, pentru că încă nu s-a stabilit clar încă cine le judecă.

Litigiile au fost înscrise la secţia de contencios administrativ a Tribunalului Bucureşti, deşi toate procesele ANPC cu băncile pe clauze abuzive de până acum au fost repartizate secţiilor civile/comerciale. De altfel, înregistrarea acestor dosare la secţia de contencios este o premieră în materia proceselor dintre ANPC şi bănci.

Judecătorii de la contencios nu s-au considerat competenţi pentru a judeca aceste litigii şi, după luni de la afişarea termenelor dosarelor care au beneficat de aşa ceva, completele de judecată şi-au declinat pe rând competenţa.

Este cazul următoarelor procese dintre ANPC şi bănci (click pe link-uri pentru detalii): vs. Credit Europe Bank (pentru eliminarea unui comision) şi OTP Bank (care vizează clauza de dobândă) în care instanţa şi-a declinat competenţa în iunie, vs. Banca Românească (clauza de dobândă şi mai multe comisioane), în iulie, vs. Volksbank (comisionul de risc), în 17 septembrie, vs. Alpha Bank, în 25 septembrie.

Procesul cu Vodafone, pentru eliminarea taxei de încetare a contractului, a avut termen pe 25 septembrie, iar judecătorii şi-au declinat competenţa. Un alt litigiu, cu Bancpost, are termen în 10 octombrie, dată la care judecătorii îşi vor declina competenţa.

Alte procese, cum sunt cele trei împotriva BCR, care vizează eliminarea clauzei de dobândă şi a mai multor comisioane din diferite tipuri de contracte, nu au primit nici până acum termen, deşi este foarte clar că instanţa îşi va declina competenţa de la prima şedinţă. În aceeaşi situaţie se află şi litigiul ANPC cu Raiffeisen Bank pentru eliminarea comisionului de administrare.

Când vor avea procesele termene reale?

Consecinţa acestei încurcături procedurale este aceea că procese care privesc sute de mii de clienţi ai băncilor sunt amânate fără un termen clar de începere a judecăţii. Legea 193/2000 prevede, de la 1 octombrie 2013, că procesele dintre ANPC sau asociaţiile semnificative împortiva profesioniştilor (cum sunt băncile sau firmele de telefonie mobilă) au efecte asupra tuturor contractelor care conţin clauzele reclamate, dacă acestea sunt declarate de instanţă ca abuzive. Cum profesioniştii în discuţie au folosit pe scară largă aceleaşi tipuri de contracte, puse acum în discuţie în justiţie, impactul social şi economic este foarte ridicat. Dacă clauze care se referă la calculul dobânzii sau al comisioanelor sunt într-adevăr abuzive, atunci sute de mii de oameni plătesc lunar rate la bănci mai mari decât ar trebui să o facă, iar unii dintre clienţii care nu îşi mai permit să facă acest lucru sunt executaţi silit pentru sume neconforme cu realitatea.

Orice întârziere se adaugă la timpul de judecată foarte mare din România. Dosare simple, care privesc doar un contract de credit, ajung să petreacă 2-3 ani în instanţă, chiar şi patru ani, în unele cazuri, ori dosare de asemenea magnitudine, cu un asemenea impact, deşi se referă la contracte preformulate, cel mai probabil nu vor fi judecate mai rapid.

Noul Cod de procedură civilă prevede rezolvarea formalităţilor înainte de primul termen, iar probatoriul depus, de pildă, se preia la noul complet de judecată, dacă litigiul este mutat. În mod normal, acest lucru ar trebui să grăbească judecata, însă practica a arătat că nu se întâmplă todeauna aşa.

Alte amânări?

Iar posibilele întârzieri nu se termină aici. La solicitarea băncilor, Ministerul de Justiţie s-a avântat să anunţe că va face tribunale specializate care să judece procese pe clauze abuzive. Deşi legea pentru înfiinţarea acestor instanţe a fost deja aprobată, tribunalele nu sunt încă în funcţiune pentru că s-au lovit de piaţa imobiliară. În cazul Tribunalului Comercial Bucureşti încă se caută spaţii corespunzătoare în care magistraţi de la secţiile civile să se mute.

Nota bene, aceşti judecători nu au fost inventaţi peste noapte cu competenţe extraordinare în problema clauzelor abuzive, ori în cea a insolvenţelor. Sunt aceiaşi magistraţi care de ani de zile judecă litigii de acest tip la Tribunalul Bucureşti, astfel că noua instanţă nu poate fi de la început mult mai competentă decât actualul Tribunal.

Decizia finală va aparţine tot magistraţilor de la Curtea de Apel Bucureşti, pentru că noul Cod spune că litigiile se judecă în sistemul tur-retur, adică fond-apel.