Joacă Franklin Templeton la două capete la masa insolvenţei Hidroelectrica?

La nevoie, Fondul Proprietatea (FP) s-ar putea alătura „băieţilor deştepţi“, despre care, pe holurile adunării generale de ieri ale acţionarilor  Fondului, se specula că  vor cumpăra, la rândul lor, din datoriile  Hidroelectrica de la bănci.

„Băieţii deştepţi“ este apelativul cu care s-au consacrat traderii privaţi ce au contracte bilaterale cu Hidroelectrica, la preţuri sub cele ale pieţei de electricitate.

„Băieţii deştepţi“ vor cumpăra datoriile de la bănci, care sunt tot mai speriate de insolvenţa Hidroelectrica. Astfel îşi apără interesele la masa creditorilor şi nu se ştie ce curs vor avea evenimentele“, spunea ieri, reporterului ECONOMICA.NET, o cunoscută personalitate a pieţei de capital, legată de Bursa de Valori Bucureşti, care a refuzat însă să fie nominalizată

Sigur este că, în acest joc, „nici Franklin Templeton Investment, administratorul FP,  şi nici fondurile străine care controlează Fondul Proprietatea nu vor avea criterii patriotice, ci vor face orice, inclusiv înţelegeri de culise, ca să câştige cât mai mult“, a mai opinat sursa citată.

„Procesul de insovenţă este destul de complicat şi există un risc (ca aşa numiţii „băieţii deştepţi“  să devină creditori, n.r.). Fondul Proprietatea poate cumpăra datorii, dar în condiţiile date nu avem în plan să facem aşa ceva“, a răspuns la Greg Konieczny, managerul Fondului Proprietatea, şi vicepreşedintele executiv al Franklin Templeton Investment, la o întrebare a ECONOMICA.NET.

Zâmbetul care îl însoţeşte permanent pe simpaticul polonez a dispărut însă când a trebuit să dea acest răspuns, ca şi în timpul AGA, atunci când a fost întrebat dacă  Fondul Proprietatea ar putea intra în negocieri pentru vânzarea pachetului de acţiuni de la Hidroelectrica (20% din total). Căci dacă va fi înregistrat cu valoare ZERO, de la 1 iulie, ştergându-se astfel 3,3 miliarde de lei din averea FP, pachetul de la Hidroelectrica face oricum mai mult pe piaţă.

„Interesul nostru este ca Hidroelectrica să aibă un preţ de piaţă şi sperăm că reorganizarea va ajuta la creşterea valorii companiei, care va fi listată conform înţelegerilor cu organismele internaţionale”, a răspuns Konieczny în faţa acţionarilor FP, la întrebarea jurnalistului ECONOMICA.NET.

Răspunsul „ca la carte“ nu este liniştitor în condiţiile în care Konieczny a recunoscut că procesul insolvenţei poate dura 18 luni şi nu are un final dinainte cunoscut.

Non combat

Franklin Templeton are o poziţie cel puţin confuză în cazul insolvenţei Hidroelectrica.

Pe de o parte, firma care administrează Fondul Proprietatea a amplificat scandalul „băieţilor deştepţi“, publicând detalii despre contractele acestora şi a reclamat Guvernul Român la UE, pentru concurenţa neloială pe care o încurajează la Hidroelectrica.

Pe de altă parte, managerul FP şi nimeni de la Franklin Templeton nu ar fi ştiut nimic de declanşarea insolvenţei şi nici măcar de felul cum avea să voteze reprezentantul FP în consiliul de administraţie (CA) al Hidroelectrica în această problemă.

Greg Konieczny explică cu nişte prevederi legale care pun pe administratorul FP în poziţia ridicolă ca reprezentantul său în CA să nu îl mai reprezinte deloc.

Reprezentantul FP în şedinţa CA, care a decis cererea de insolvenţă a Hidroelectrica, nu ar fi spus nimic şefilor săi de la Franklin despre cum a votat şi nici nu ar fi cerut indicaţii în acest sens.

Deşi pare absurdă, aceasta este declaraţia managerului Fondului, care ar fi aflat abia după 3 zile, luni, 18 iunie, de insolvenţă, din minuta şedinţei  CA, ce a făcut reprezentantul său în şedinţa cu bucluc.

„Nu am dat reprezentantului nostru un mandat de vot pentru Hidroelectrica. Acesta  reprezentantul a votat pe baza propriei răspunderi în interesele Fondului. Dacă însă aş fi fost în locul reprezentantului, aş fi votat la fel“, a declarat totuşi Konieczny.

Managerul FP şi-a susţinut atitudinea cu o serie de prevederi legale şi cu un contract de confidenţialitate care împiedică pe membrii CA Hidroelectrica să spună ce au făcut.

Mai mult, Konieczny plusează cu o pledoarie năucitoare potrivit căreia reprezentantul său în CA Hidroelectrica ar trebui să voteze ma întâi în interesul acesteia şi abia apoi în cel al FP pe care îi reprezintă şi al acţionarilor acestuia!

„Noi am propus Guvernului două soluţii: fie reziliază contractele bilaterale fie renegociază contractele la preţul din piaţă. Guvernul a venit cu insolvenţa şi noi am mers cu acest plan. Sperăm ca acum Guvernul să dea dovadă de implicare şi să fie responsabil”, a mai declarat Konieczny.

Marile suspiciuni

CA Hidroelectrica a cerut intrarea în insolvenţă din cauza creşterii nesustenabile a datoriilor pe termen scurt, dar şi ca să scape de contractele cu „băieţii deştepţi“, potrivit oficialilor companiei.

Pe 20 iunie, tribunalul a aprobat intrarea în insolvenţă. Firma Euro Insol a devenit administratorul judiciar, care ia decizii ca un consiliu de administraţie şi urmează numirea unui administrator special, care va funcţiona ca un director general, după cum explica Konieczny.

De la bun început surpriza insolvenţei uneia dintre cele mai mari şi mai profitabile companii de stat a fost însoţită de marile suspiciuni că va urma „vânzarea pe bucăţi“ şi o nouă privatizare subversivă, căci proiectul de listare la bursă a fost amânat automat.

Autorităţile au dat imediat asigurări că nu se vor face vânzări de active şi că Hidroelectrica va ieşi mai puternică din insolvenţă, refren pe care l-a repetat ieri şi managerul Fondului Proprietatea.

Hidrolectrica va încheia în acest an cu un deficit de numerar de aproximativ 1,4 miliarde de lei (310 milioane de euro), rezultat dintr-un deficit de 774 milioane de lei în primul semestru şi de 612 milioane de lei în partea a doua a anului.

Conform bilanţului întocmit pentru anul 2011, societatea deţine active circulante de 611,8 milioane de lei, cheltuieli în avans de 11,3 milioane de lei şi datorii scadente într-o perioadă de până la un an de 2,63 miliarde de lei, venituri în avans de 23.762 de lei, rezultând astfel datorii curente de 2,01 miliarde de lei care nu pot fi acoperite din activele circulante existente”, se precizează în comunicat.

Datoriile pe termen scurt ale Hidroelectrica se ridică 1,1 miliarde lei. De asemenea, compania are datorii comerciale de alte 1,1 miliarde lei. Obligaţiile de plată pe termen lung sunt în valoare totală de 1,5 miliarde lei, din care 1,42 miliarde lei reprezintă obligaţii către bănci.