Joe Biden a promulgat legislaţia privind ajutarea Ucrainei, Israelului şi Taiwanului. Livrările de arme către Kiev se reiau imediat

Primele noi livrări de echipamente militare americane vor pleca spre Kiev „în orele următoarele”, a spus Biden într-o declaraţie de presă transmisă de la Casa Albă.  „În orele următoare, efectiv în câteva ore, vom începe să trimitem Ucrainei muniţii pentru apărare antiaeriană, muniţie pentru sistemele de rachete şi vehicule blindate”, a promis preşedintele.

Ultimele livrări gratuite de arme şi muniţii americane pentru a ajuta Ucraina în războiul cu Rusia datează din decembrie, când au fost epuizate fondurile aprobate. De atunci, potrivit Kievului, Ucraina a cheltuit circa 4 miliarde de dolari pentru a achiziţiona arme şi muniţii care să compenseze întârzierea noilor ajutoare occidentale.

În declaraţia sa, Biden i-a mulţumit preşedintelui republican al Camerei Reprezentanţilor, republicanul Mike Johnson, care a acceptat în cele din urmă deblocarea acestui pachet, după atacul iranian cu drone şi rachete asupra Israelului din noaptea de 13-14 aprilie.

„Nu ne abandonăm aliaţii, îi susţinem. Nu lăsăm tiranii să câştige, ne opunem lor. Nu asistăm ca spectatori la evoluţiile lunii, le modelăm”, a adăugat liderul de la Casa Albă.

„Nu ne înclinăm în faţa nimănui. A nimănui! Şi cu siguranţă nu în faţa lui Vladimir Putin”, a mai spus Biden.

„Iată ce înseamnă să fii o superputere mondială!”, a indicat el, bucuros că pachetul de ajutor pentru Ucraina, Israel şi Taiwan a devenit în sfârşit lege.

Preşedintele democrat ceruse de anul trecut acest pachet, pe care partidul său l-a inclus într-un proiect de act normativ unic, adoptat în februarie de Senatul majoritar democrat. Republicanii s-au opus proiectului cerând în schimbul adoptării lui în Camera Reprezentanţilor majoritar republicană o politică mai restrictivă privind migraţia, ceea ce Biden a refuzat, şi au criticat stratagema la care a recurs preşedintele democrat prin includerea fondurilor destinate Ucrainei şi Israelului în acelaşi text de lege pentru a forţa astfel un vot favorabil.

Prin urmare, preşedintele Camerei Reprezentanţilor, Mike Johnson, considerat un apropiat al lui Donald Trump, a tergiversat supunerea proiectului la vot în această cameră. Însă atacul cu drone şi rachete efectuat de Iran asupra Israelului, ca represalii după atacul aerian asupra consulatului iranian de la Damasc, l-a determinat în cele din urmă pe Mike Johnson să-şi schimbe poziţia şi să accepte pachetul de ajutor cerut de Biden, incluzându-l însă în acte normative distincte, care au fost votate sâmbătă de Camera Reprezentanţilor şi marţi de Senat.

Din pachetul de ajutor pentru Israel, de 26,38 de miliarde de dolari, o parte din fonduri vor fi destinate înlocuirii rachetelor consumate pentru doborârea dronelor şi rachetelor iraniene lansate în atacul din 13-14 aprilie. Circa patru miliarde de dolari vor fi astfel alocate pentru consolidarea sistemului antiaerian israelian Iron Dome (Cupola de Fier).

Tot în ajutorul pentru Israel 9,1 miliarde de dolari vor fi alocate nevoilor umanitare, o solicitare a democraţilor, dar este interzisă finanţarea agenţiei ONU pentru refugiaţii palestinieni (UNRWA), întrucât Israelul a acuzat că reprezentanţi ai acesteia au fost implicaţi în atacul mişcării Hamas asupra Israelului din 7 octombrie.

În declaraţia sa, Biden a cerut Israelului să „vegheze pentru ca tot acest ajutor să ajungă la palestinieni fără întârziere”. „Vom garanta şi furniza imediat acest ajutor, inclusiv hrană, materiale medicale şi apă potabilă”, a promis preşedintele american, recunoscând că populaţia palestiniană din Fâşia Gaza „suferă cumplit” din cauza dezastrului umanitar rezultat în urma ofensivei militare israeliene ce urmăreşte anihilarea Hamas.

„Angajamentul meu faţă de Israel este deplin. Securitatea Israelului este extrem de importantă”, a dat asigurări Biden, referindu-se la atacul iranian cu drone şi rachete asupra teritoriului israelian.

În legea cu ajutorul pentru Ucraina sunt prevăzute 60,84 de miliarde de dolari, o uşoară scădere faţă de cele 61,4 miliarde de dolari din proiectul cerut de Biden. O diferenţă faţă de proiectul iniţial este că fondurile din componenta de ajutor financiar vor fi oferite Kievului sub formă de împrumuturi, în locul asistenţei nerambursabile. Componenta militară rămâne însă nerambursabilă şi în plus permite includerea în ajutorul militar pentru Ucraina a rachetelor cu rază lungă de acţiune ATACMS.

Dar o parte din acest ajutor militar nu va fi destinată direct Ucrainei, ci finanţării refacerii stocurilor de arme şi muniţii ale armatei americane diminuate în urma sprijinului oferit Kievului în perioada scursă de la lansarea invaziei ruse în februarie 2022. Asistenţa totală oferită de atunci Ucrainei de către SUA se ridică la circa 113 miliarde de dolari.

O altă lege adoptată prevede 8,1 miliarde de dolari pentru zona Indo-Pacifică, în special pentru Taiwan.

A fost de asemenea adoptat un act normativ privind securitatea naţională ce include mai multe dispoziţii care nu se regăsesc în proiectul iniţial cerut de Biden anul trecut.

Printre acestea se regăsesc prevederi care autorizează transferul către Ucraina a activelor ruseşti îngheţate în urma sancţiunilor impuse Rusiei, de asemenea sancţiuni împotriva Iranului şi grupării palestiniene Hamas, precum şi restricţii asupra produselor informatice chineze în SUA, în special asupra aplicaţiei TikTok, compania ByteDance care o deţine fiind obligată să vândă aplicaţia unui investitor american, altfel riscă interzicerea ei în SUA.