Joe Biden a stabilit un nou obiectiv pentru SUA în reducerea gazelor cu efect de seră. E de așteptat că Donald Trump îl va schimba sau ignora

Statele Unite, al doilea poluator din lume după China, prevede de acum o scădere a emisiilor sale cu 61%-66% până în 2035 în comparaţie cu nivelul lor din 2005, potrivit unui plan de acţiune transmis către ONU.

Până acum, SUA se angajaseră să îşi reducă emisiile cu 50% până în 2030 în raport cu acelaşi prag de referinţă.

Noua foaie de parcurs constituie „programul climatic cel mai îndrăzneţ din istoria Statelor Unite”, a declarat preşedintele Joe Biden.

„Vom transforma această ameninţare existenţială (schimbările climatice – n.red.) într-o ocazie unică de a transforma ţara noastră pentru generaţiile viitoare”, a adăugat el.

Pentru a atinge acest obiectiv, administraţia Biden mizează în principal pe rezultatele ce vor fi generate de investiţiile sale masive în energiile regenerabile, precum şi pe contribuţia adusă de sectorul privat.

Washingtonul avea la dispoziţie până în februarie pentru a prezenta această revizuire a obiectivelor sale climatice, denumită „contribuţii determinate la nivel naţional” (NDC), în faţa ONU, în conformitate cu Acordul de la Paris din 2015.

Fiecare stat îşi stabileşte propriile obiective, care nu sunt însă obligatorii din punct de vedere legal.

Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă spre sfârşitul lunii ianuarie 2025 ar putea destabiliza însă aceste planuri, deoarece politicianul american nu şi-a ascuns opiniile pe care le are în această chestiune: sprijin declarat pentru carburanţii fosili şi o posibilă retragere din Acordul de la Paris, din care Statele Unite s-au retras deja în timpul primului său mandat prezidenţial.

Purtătoarea sa de cuvânt, Karoline Leavitt, a reacţionat lăudând politicile adoptate în trecut de politicianul republican, care au permis, potrivit ei, „progrese în conservarea şi gestionarea mediului înconjurător, promovând în acelaşi timp creşterea economică”.

Al doilea mandat al său va face posibilă curăţarea aerului şi a apei, a adăugat ea într-o declaraţie transmisă AFP, fără a menţiona dorinţa preşedintelui ales de a renunţa la aceste angajamente.

Riscul Donald Trump

Confruntat cu riscul ca Donald Trump să ignore această foaie de parcurs, emisarul pentru climă al preşedintelui Joe Biden, Joe Podesta, a dat asigurări, într-o discuţie cu jurnaliştii americani, că are încredere în capacitatea sectorului privat şi a autorităţilor locale de „a face lucrurile să avanseze”.

„Nu este o dorinţă pioasă, acest lucru s-a produs deja în trecut”, a insistat el, reamintind măsurile implementate de anumite state şi oraşe americane conduse de reprezentanţi ai Partidului Democrat în timpul primului mandat al lui Donald Trump.

Totuşi, a recunoscut el, politicile federale stabilite de politicianul republican ar putea „să pună acţiunea climatică în stare latentă”.

Asociaţiile care militează pentru apărarea mediului au salutat noile obiective anunţate, care prevăd mai ales o reducere cu cel puţin 35% a emisiilor de metan, un gaz ce are un puternic efect de seră.

„Noul document reprezintă un important element de mobilizare şi o referinţă pentru statele, oraşele şi companiile” americane, a declarat Rachel Cleetus, de la ONG-ul Union of Concerned Scientists.

„Chiar dacă administraţia Trump nu va mişca nici măcar degetul mic de la o mână pentru a pune în aplicare acest plan, el fixează o referinţă spre ceea ce Statele Unite trebuie să tindă”, a adăugat Debbie Weyl, de la World Resources Institute.

Pe parcursul mandatului său, Joe Biden a promovat proiecte foarte ambiţioase în materie de luptă împotriva schimbărilor climatice, mai ales investiţii masive în sectorul energiilor regenerabile.

Însă Statele Unite, care rămân primul producător mondial de petrol şi gaze naturale şi al doilea poluator mondial după China, au rămas în urmă în ceea ce ţine de acţiune climatică globală.

Potrivit centrului de cercetare Rhodium Group, gazele cu efect de seră emise de această ţară au scăzut cu 18% în 2023 în raport cu 2005.

Iar în vara din 2024, acelaşi centru estima că în jurul anului 2035, aceste emisii ar trebui să scadă cu 38%-56% faţă de acelaşi an de referinţă.

Acordul de la Paris, la care 195 de ţări sunt membre, vizează menţinerea creşterii temperaturii medii globale „cu mult sub pragul de 2°C” în raport cu nivelurile preindustriale şi continuarea eforturilor pentru a limita creşterea temperaturii medii globale la 1,5°C.

Clima de pe Terra s-a încălzit deja cu 1,2°C – 1,3°C, în medie, în raport cu perioada menţionată.