Josep Borrell cere impunerea de noi sancțiuni împotriva Rusiei, după ce a fost umilit în timpul ultimei vizite făcute la Moscova

Şeful diplomaţiei UE Josep Borrell (foto) a recomandat marţi adoptarea de noi sancţiuni împotriva Kremlinului, după afrontul suferit în timpul vizitei sale la Moscova şi şi-a anunţat intenţia de a face propuneri în acest sens statelor membre, relatează AFP, Reuters şi dpa, citate de Agerpres.
Economica.net - mar, 09 feb. 2021, 15:46
Josep Borrell cere impunerea de noi sancțiuni împotriva Rusiei, după ce a fost umilit în timpul ultimei vizite făcute la Moscova

„Guvernul rus se află pe o cale autoritară şi este fără milă în cazul Navalnîi (…) Ar fi bine să prevedem sancţiuni. Îmi voi folosi dreptul de iniţiativă şi voi face propuneri care vor combina acţiuni pentru lupta împotriva dezinformării şi a atacurilor cibernetice”, a declarat el în faţa Parlamentului European reunit la Bruxelles, apreciind că Kremlinul vede democraţia ca pe o „ameninţare existenţială”.

Josep Borrell ar urma să-şi înainteze propunerile în acest sens miniştrilor de afaceri externe ai UE cu prilejul reuniunii lor de pe 22 februarie. Adoptarea de sancţiuni necesită unanimitate.

Uniunea Europeană are mai multe categorii de infracţiuni pentru care poate impune sancţiuni – încălcări ale drepturilor omului, utilizări de arme chimice, atacuri cibernetice şi terorism – dintre care primele trei au fost deja utilizate pentru a sancţiona autorităţile ruse.

Şase personalităţi ruse, printre care şeful serviciului federal de securitate FSB Aleksandr Bortnikov şi numărul 2 al administraţiei prezidenţiale Serghei Kirilenko, au fost astfel înscrise în octombrie pe o listă neagră pentru otrăvirea opozantului Aleksei Navalnîi.

„Încrederea nu mai domneşte între UE şi Rusia şi relaţiile economice au fost periclitate de sancţiunile impuse după anexarea Crimeei”, a subliniat Josep Borrell.

„Vizita mea la Moscova a avut un dublu obiectiv: să prezint poziţia UE asupra cazului Navalnîi şi să văd dacă autorităţile ruse vor să inverseze tendinţa negativă în relaţiile noastre”, le-a spus el eurodeputaţilor. „Răspunsul a fost ‘nu’. Ei nu sunt interesaţi dacă noi continuăm să fim ataşaţi de apărarea drepturilor omului. Ori noi nu putem să tăcem”, a mai spus Borrell. „Eu sunt îngrijorat în special în ceea ce priveşte alegerile geostrategice ale autorităţilor ruse. Dar trebuie să găsim un modus vivendi pentru a evita confruntarea permanentă”, a recunoscut el.

Rusia a expulzat vineri trei diplomaţi din Germania, Suedia şi Polonia pentru că aceştia ar fi participat la demonstraţiile de susţinere a opozantului Aleksei Navalnîi.

Anunţul a fost făcut în timp ce şeful diplomaţiei UE se afla într-o vizită oficială la Moscova, unde acesta susţine că a aflat de pe social media despre expulzările de vineri ale diplomaţilor europeni, în timp ce discuta cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov.

Germania, Suedia şi Polonia au anunţat luni că vor expulza câte un diplomat rus în replică la deciziile anunţate vineri de Rusia.

Te-ar mai putea interesa și
Rabla pentru sobe începe la 31 martie. Ce trebuie să ştii despre program
Rabla pentru sobe începe la 31 martie. Ce trebuie să ştii despre program
Locuitorii din zonele montane ale României vor putea să-şi înlocuiască sobele vechi cu unele moderne şi eficiente energetic, odată cu demararea, de la 31 martie, a programului "Rabla pentru......
Autostrada Bucureștiului A0. Când sunt gata lucrările? Răspunsul șefului Transporturilor VIDEO
Autostrada Bucureștiului A0. Când sunt gata lucrările? Răspunsul șefului Transporturilor VIDEO
Ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu a detaliat joi stadiul lucrărilor la cele patru loturi din șapte, ce mai trebuie ...
Câți bani au încasat șefii Hidroelectrica anul trecut
Câți bani au încasat șefii Hidroelectrica anul trecut
Cei cinci directori ai Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, controlat de stat, au ...
România primește 1,3 miliarde de euro din PNRR, plată parțială din cererea nr. 3
România primește 1,3 miliarde de euro din PNRR, plată parțială din cererea nr. 3
România va încasa 1,3 miliarde euro, parte din cererea de plată nr.3 din PNRR. Comisia Europeană a apreciat progresul ...