Jovan Radosavljevic, Coca-Cola: Combinația între taxa pe zahăr și SGR este foarte dificil de gestionat. SGR poate costa enorm dacă nu planifici din timp

Aflat la inaugurarea unei unități  de decontaminare a fulgilor de PET în fabrica din Ploiești, o investiție unică în România de 55 milioane de lei, dintre care 17,5 milioane de lei ajutor de stat, Jovan Radosavljevic, General Manager, Coca-Cola HBC România a povestit și despre provocările cu care Sistemul Coca-Cola, format din companiile Coca-Cola România și Coca-Cola HBC România, se confruntă la nivel local.

Consumul de răcoritoare și implicit vânzările companiei au scăzut față de anul trecut cu aproximativ 10% pe fondul inflației din 2022 coroborat cu majorarea TVA la băuturile nealcoolice cu conținut ridicat de zahăr de la 9 la 19%, începând cu 1 ianuarie 2023.

În plus,, după cum a anunțat Guvernul, este posibilă introducerea unei accize de 40 lei/hl pentru băuturile nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este cuprins între 5g – 8 g/100 ml sau 60 lei/hl pentru băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este peste 8 g/100 ml: 60 lei/hl.

„Anul acesta a fost foarte dificil. După introducerea TVA am văzut scăderi la categorii precum cele cu acid și soft drinks cu aproximativ 10%. În plus, piața a reacționat la inflația de anul trecut. (…) Iar acum, dacă se introduce acciza pe zahăr, din momentul introducerii acesteia, prețul la raft ar putea crește cu 15-25% comparativ cu prețul de acum, în funcție de mărimea ambalajului”, a explicat Radosavljevic.

Potrivit acestuia, este foarte greu să te pregătești pentru „să spunem o scădere cumulată de 20%”. „Depinde ce vrei să obții. Poți reduce din costuri, poți ajusta totul la noua dimensiune a afacerii, dar noi nu am mers în direcția aceea. Până acum am fost într-un dialog cu Guvernul care ne-a înțeles argumentele și faptul că măsurile fiscale ne va afecta serios. (…) Înțeleg ca Guvernul este îngrijorat de faptul că majorarea TVA și taxa pe conținutul de zahar va avea un impact serios asupra industriei și că vor găsi metode de a ne sprijini investițiile. (…)Este logic ca atunci când  volumele ți se duc în jos și veniturile se duc în jos trebuie să îți ajustezi activitatea. Iar această reducere de activitate nu te afecteaza doar pe tine, afectează și furnizorii și retailerii și partenerii din zona logistică”, a mai spus managerul.

De altfel, la același eveniment, premierul Marcel Ciolacu a declarat că are un gentlemen’s agreement cu conducerea Coca Cola România în sensul că toată supraimpozitarea se va întoarce către companie sub formă de ajutor de stat.

Potrivit ministrului, decizia de a impozita cu minim 1% din cifra de afaceri companiile cu cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro “nu este împotriva unui investitor important. “ Este o hotărâre bazată pe echitate fiscală şi pe solidaritate economico-socială. Şi veţi vedea în perioada următoare mai multe companii private străine care vin să investească în continuare în România”, a spus Ciolacu.

Cât despre taxa pe zahăr, acesta a precizat că este o decizie legitimă în vederea protejării sănătăţii publice, în special a tinerei generaţii.

Ce va urma

Indiferent de decizia Guvernului, managementul Coca-Cola spune însă că va continua investițiile în România și nu are în plan concedieri. „Avem planuri mari pentru România. Vom continua să investim și să inovăm aici”, a spus Mark Docherty, General Manager, Coca-Cola România.

De altfel, sistemul și-a bugetat deja o investiție de 30 de milioane de euro în extinederea cu încă aproximativ 60% a unității de la Ploiești, investiție preconizată a se finaliza în mai anul viitor. De asemenea, și investiția în unitatea  de decontaminare a fulgilor de PET vine în contextul unei strategii ample de investiții pe termen lung în echipamente de ultimă generație cu impact pozitiv asupra eficienței operațiunilor și mediului înconjurător.

În ultimii 5 ani, sistemul Coca-Cola în România a investit aproximativ 1 miliard de lei pentru îmbunătățirea și extinderea capacității de producție.

Despre afaceri însă, prognoza pentru 2024 este rezervată. Managementul spune că business-ul va evolua în linie cu estimările comunicate de asociația de profil, respectiv, o scădere cu 10% dacă taxa pe zahăr va intra în vigoare.

„Consumul se reduce. Multi consumatori vor migra către alte tipuri de ambalaje și categorii, se consumă mai multă apă de la robinet”, mai sune managerul Coca Cola.

SGR, o cheltuială imensă dacă nu planifici

Ca toți ceilalți producători din industria băuturilor, Coca-Cola are semne de întrebare și legat de modul în care va funcționa, începând cu 30 noiembrie, sistemul de Garanție Returnare

„Va fi o problemă. Va fi o problemă dacă nu ne punem de acord asupra modalității prin care faci tranziția. Să spunem că de la 1 ianuarie 2024 vom avea și taxa pe zahăr. Asta înseamnă că toată piața va cumpăra toată marfa fără taxe. Deci brusc, la 30 noiembrie când SGR va porni, ai toată piața plină pentru probabil 3 luni. Or, după cum arată acum, SGR nu va avea capacitatea să absoarbă o așa cantitate uriașă.

Este ceva ce discutăm cu miniștii, RetuRO și retailerii pentru a vedea cum facem puntea către acea perioadă. În România nimic nu este ușor. Când crezi că ai ajuns pe ultima sută de metri brusc se întâmplă ceva nou. Combinația între taxa pe zahăr și SGR este foarte dificil de gestionat. Trebuie să comanzi cantități de afară, trebuie să desenezi ambalajele și pentru toate astea este necesar. SGR poate costa enorm dacă nu planifici. Dacă plănuiești cum trebuie, nu te costă, doar faci schimbările obișnuite, schimbi designul – nu ar trebi să fie un cost așa mare. Dar poate fi un cost uriaș dacă ai produse care nu pot fi returnate (pentru a fi returnare prin sistemul SGR, ambalajele trebuie să aibă sigla și un cod de bare specific  RetuRO n.red) sau nu ai suficiente produse pentru a le pune pe piață.

În iulie-august ar fi trebuit să știm pentru a planifica comenzile de etichete obișnuite, pentru a planifica comenzile de etichete cu sigla SGR , trebuie să aranjezi toate acestea. Când vezi că nu ai deadlenuri stricte și nu știi cantitățile pe care le vei plasa pe piață este foarte dificil”, a mai explicat Jovan Radosavljevic

Cum funcționează unitatatea de producție rPET de la Ploiești

După sortarea ambalajelor PET într-o facilitate specializată, acestea vor fi transformate în fulgi PET, pe care compania îi va achiziționa de la furnizori verificați și auditați constant pentru a respecta standardele exigente de calitate din industria alimentară. În fabrica din Ploiești, fulgii PET urmează să treacă prin ultimele etape ale procesului de reciclare, respectiv introducerea în echipamentul de sortare, urmat de decontaminarea acestora pentru a fi aduși la standardele de calitate și siguranță specifice industriei  alimentare – un proces progresiv ce presupune eliminarea materialelor străine, topirea, decontaminarea și mai apoi transformarea rezinei de rPET în granule. În final, din granulele rPET rezultate se vor produce preformele și apoi recipientele pentru băuturi. Sticlele rPET pot fi colectate și reciclate din nou.  

Pentru Coca-Cola, principalul avantaj al decontaminării fulgilor PET în fabrica proprie este disponibilitatea materiei prime de calitate – PET-ul reciclat – o resursă limitată, ținând cont de standardele de siguranță alimentară foarte riguroase pe care trebuie să le îndeplinească pentru a putea fi folosit în recipientele de băuturi.

Noua linie va facilita finalizarea tranziției către ambalaje din 100% rPET pentru întregul portofoliu de produse al companiei. Din 2019, doar brandul de apă minerală naturală Dorna era disponibil în ambalaje rPET, urmând ca, din această toamnă, și celelalte branduri, respectiv Coca-Cola, Fanta, Sprite, Schweppes, Cappy, Cappy Pulpy si Fuzetea, să fie îmbuteliate în ambalaje din 100% PET reciclat.

Proiectul este dezvoltat totodată în linie cu obiectivele companiei de a reduce emisiile de carbon până la zero net, pe întregul lanț de valoare, până în 2040. Tranziția întregului portofoliu la rPET va însemna și o reducere semnificativă a emisiilor, având în vedere că fulgii rPET au amprentă de carbon cu 80% mai mică decât rezina PET, iar unitatea de producție rPET utilizează 100% energie electrică din surse regenerabile, adică fără emisii de carbon generate.

Coca-Cola vinde produse în peste 200 de țări și teritorii.

În România, ca în toate ţările în care îşi desfăşoară activitatea, Coca-Cola deţine şi funcţionează pe baza unui sistem propriu, incluzând toate verigile necesare producerii şi distribuţiei produselor către consumatori. Pe plan local, Sistemul este format din Coca-Cola România (filială a The Coca-Cola Company, proprietarul mărcilor înregistrate) şi partenerul său, Coca-Cola HBC România, care îmbuteliază şi distribuie produsele Coca-Cola sub licenţa The Coca-Cola Company în România.

Coca-Cola HBC este unul dintre cei mai mari îmbuteliatori ai companiei Coca-Cola.

Lider al industriei locale de băuturi, cu 3 fabrici, în Ploiești, Timișoara și Poiana Negrii, Coca-Cola HBC România are peste 1.500 de angajați.