Potrivit comunicatului, Directiva tutunului prevedea pentru transpunerea în legislaţiile naţionale data de 20 mai 2016, dată care în România a fost cu mult depăşită, noua lege intrând în vigoare abia în decembrie 2016. Prin urmare, perioada de epuizare a stocurilor de pachete produse după vechea legislaţie s-a scurtat la doar şase luni.
‘Vorbim despre milioane de pachete care devin neconforme prin efectul unei legi întârziate şi nu pentru că produsele ar fi improprii pentru consum. Am fabricat şi am pus pe piaţă produse pentru care am plătit accize şi taxe la momentul eliberării lor din antrepozitul fiscal. Ministerul Finanţelor a încasat accizele şi TVA-ul corespunzătoare, Ministerul Sănătăţii a încasat taxa pe viciu, Ministerul Tineretului şi Sporturilor contribuţia pentru sport, Imprimeria Naţională banii pe timbre. Circa 70.000 de comercianţi au achiziţionat produse pe care nu le vor mai putea vinde, fiind pasibili de amenzi de până la 100.000 lei. Teoretic, dacă produsele sunt retrase şi distruse, accizele plătite ar trebui recuperate de la buget. Însă doar accizele şi doar dacă şi când se aprobă returnarea lor’, a declarat Gilda Lazăr, director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova şi Bulgaria.
Aceasta a precizat, totodată, că nu se pot recupera însă costurile de producţie, taxa de viciu, contribuţia pentru sport, preţul timbrelor, TVA, costurile implicate de rotaţia şi managementul stocurilor, de retragere, depozitare, transport şi distrugere, salariile oamenilor implicaţi în acest proiect.
‘Aşadar, pierd şi plătesc producătorii, comercianţii, statul, nu experţii şi activiştii care au întârziat transpunerea’, a subliniat Gilda Lazăr.
Reprezentanţii JTI susţin, de asemenea, că Legea 201/2016 nu instituie o procedură sau obligaţie de retragere a produselor neconforme pentru producători. Odată retrase, pachetele vor trebui distruse pe cheltuiala producătorilor (potrivit procedurii pentru produse neconforme şi produse de contrabandă prevăzută în Codul Fiscal), dar nu înainte de a fi inspectate de autorităţile fiscale şi de constituirea comisiei de distrugere, în prezenţa autorităţilor de aplicare a legii.
JTI a demarat activitatea în România în 1993, iar în 2012 compania a finalizat o investiţie de 25 de milioane de euro în capacitatea de producţie, ceea ce a determinat crearea a peste 125 de noi locuri de muncă. În 2014, JTI a inaugurat noul sediu din Bucureşti, o clădire de 5.000 mp, care găzduieşte peste 200 de angajaţi din totalul de circa 1.000 care lucrează în fabrică şi în birourile de vânzări din întreaga ţară.