Judecarea cererii lui Adrian Năstase de contopire a pedepselor, amânată pentru 3 martie

Instanţa Tribunalului Bucureşti care judecă cererea lui Adrian Năstase de contopire a pedepselor primite prin cele două condamnări definitive a constatat luni, la primul termen de judecată, că instanţa supremă nu a redactat motivarea deciziei din dosarul „Zambaccian”, prin care l-a condamnat pe fostul premier la patru ani de închisoare cu executare.

De asemenea, instanţa, după ce a stabilit că este competentă să soluţioneze acest caz, a arătat că nu poate continua procesul până nu primeşte motivarea deciziei dispuse de instanţa supremă în dosarul „Zambaccian”. Astfel, instanţa a arătat că va trimite o adresă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), pentru a verifica dacă a fost redactat documentul şi a stabilit ca procesul să se reia în 3 martie.

Avocaţii lui Adrian Năstase au cerut instanţei ca de la ICCJ să fie adus întregul dosar „Zambaccian”, solicitarea fiind admisă.

Adrian Năstase le-a cerut judecătorilor să solicite instanţei supreme redactarea în decurs de 30 de zile a deciziei de condamnare din dosarul „Zambaccian”.

La ieşirea din sala de judecată, Andrei Năstase, fiul cel mare al lui Adrian Năstase, a spus că tatăl său se simte bine şi că în continuare studiază împreună cu el viitoarele acţiuni pe care le va face.

Întrebat de ce şi-a lăsat barbă, Andrei Năstase a arătat că a făcut acest lucru „din solidaritate” cu tatăl său, care are în prezent barbă.

Întrebat de ce Daniela Năstase nu a venit luni la Tribunalul Bucureşti, Andrei Năstase a spus că mama sa îl va vizita la locul de detenţie.

Întrebat dacă Adrian Năstase a cerut familiei să îi aducă ceva anume la penitenciar, Andrei Năstase a spus că Adrian Năstase le-a cerut „o poză cu familia”.

Avocatul Ion Cazacu a declarat luni, înaintea judecării cererii lui Adrian Năstase de contopire a pedepselor, că în cazul unui eventual spor de pedeapsă intervine problema legii mai favorabile, pentru că un cod prevede că este la latitudinea judecătorului, iar celălat cod, că este un lucru automat.

„Nu pot să spun, este o apreciere a judecătorului. Şi aici, într-adevăr, intervine problema legii penale mai favorabile, pentru că un cod prevede că sporul este la latitudinea judecătorului şi nu este obligatoriu, iar celălat cod prevede acest spor ca un lucru automat. Le vom discuta la instanţă. Sporul automat va fi acela prevăzut de lege”, a spus avocatul Ion Cazacu, la Tribunalul Bucureşti.

Noile coduri penal şi de procedură penală au intrat în vigoare sâmbătă 1 februarie. Cererea lui Adrian Năstase va fi judecată atât prin prisma noilor acte normative, cât şi luând în considerare vechile coduri, aplicându-se principiul legii penale mai favorabile.

Cazacu a mai spus că vor fi avute în vedere dispoziţiile codurilor penale vechi şi nou, pentru a vedea într-adevăr dacă se aplică legea penală mai favorabilă şi unde anume.

Avocaţii lui Năstase au introdus, în 23 ianuarie, la Tribunalul Bucureşti, o cerere de contopire a pedepselor primite de clientul lor în dosarele „Trofeul calităţii” şi „Zambaccian”. În urma judecării acestei cereri, fostul premier ar putea primi un spor de pedeapsă, după contopirea efectivă a pedepselor.

Instanţa supremă i-a condamnat în 6 ianuarie, în dosarul Zambaccian, pe Adrian Năstase la patru ani de închisoare cu executare, pe soţia acestuia, Dana Năstase, la trei ani cu suspendare, iar pe Irina Jianu, la patru ani cu executare. Adrian Năstase a fost încarcerat, în seara acelei zile, la Penitenciarul Rahova.

Fostul premier ar putea să execute mai puţin de un an de închisoare, după condamnarea la patru ani în dosarul „Zambaccian”, el putând cere eliberarea condiţionată după 16 luni, din care i-ar putea fi scăzute cele opt luni de detenţie din dosarul „Trofeul calităţii”, arătau atunci avocaţii acestuia.

Ar rezulta, astfel, patru ani de închisoare, cu posibilitatea ca judecătorul care va analiza cererea de contopire a pedepselor să aplice, dacă va considera necesar, un spor de pedeapsă.

Dacă pedeapsa în urma contopirii va fi de patru ani (48 de luni), Năstase ar putea cere liberarea condiţionată după 16 luni. El are dreptul să ceară liberarea condiţionată după ispăşirea unei treimi din pedeapsă dat fiind că are peste 60 de ani, preciza pentru MEDIAFAX unul din avocaţii săi, Viorel Roş.

Ţinând cont că a executat deja opt luni de închisoare din pedeapsa de doi ani în dosarul „Trofeul calităţii”, Năstase ar putea cere liberarea condiţionată după opt luni.

Avocatul Ion Cazacu arăta în schimb că nu este pregătit la acel moment să facă „calcule matematice” şi că doar un judecător de la Tribunalul Bucureşti poate stabili cu exactitate perioada pe care Năstase urmează să o petreacă în penitenciar ca urmare a condamnării în dosarul Zambaccian.

Fostul premier a fost acuzat în dosarul importurilor din China că, în perioada 2002 – 2004, în calitate de premier, ar fi primit, în mod direct şi prin intermediul soţiei sale, Dana Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 630.000 de euro la cursul de schimb 2002/2004. Aceste foloase constau în contravaloarea unor bunuri importate din China şi cheltuielile aferente acestor importuri, precum şi contravalorea unor lucrări efectuate la imobilele lui Năstase din localitatea Cornu şi din Bucureşti.

În 20 iunie 2012, Adrian Năstase a fost condamnat definitiv, tot de instanţa supremă, la doi ani de închisoare cu executare în dosarul „Trofeul calităţii”. El a fost încarcerat în 26 iunie 2012 şi pus în libertate la 18 martie 2013, după ce Tribunalul Bucureşti a admis cererea lui de eliberare condiţionată.