România profundă: judeţele în care majoritatea salariaţilor câştigă salariul minim pe economie

Judeţul Maramureș are cea mai mare pondere din ţară a contractelor individuale de muncă (CIM) aflate în zona salariului minim pe economie, respectiv sub 350 de euro în octombrie 2017 (peste 65% din numărul total de contracte din judeţ). E urmat de Suceava, cu 64% dintre CIM, şi de Vrancea, cu aproape 63% dintre contractele de muncă, reiese din studiul privind dinamica pieţei muncii la nivelul principalelor industrii angajatoare, în anii 2016-2017, realizat de Patronatul Investitorilor Autohtoni. 

Iată care sunt judeţele în care majoritatea angajaţilor erau plătiţi cu salarii sub 350 de euro brut în octombrie 2017, potrivit studiului PIAROM:

• Maramureş: 65,12% dintre contractele de muncă;
• Suceava: 64% dintre contractele de muncă;
• Vrancea: 62,66% dintre CIM;
• Vaslui: 61,96% dintre CIM;
• Harghita: 60,62% dintre CIM;
• Caraş Severin: 59,88% dintre CIM;
• Giurgiu: 59,5% dintre contractele de muncă din judeţ;
• Buzău: 59,32% dintre CIM;
• Teleorman: 59,21% dintre CIM;
• Brăila: 58,79% dintre CIM;
• Călăraşi: 58,66% dintre contracte;
• Botoşani: 58,39% dintre CIM;
• Ialomiţa: 58,29% dintre CIM;
• Neamţ: 57,36% dintre contracte;
• Sălaj: 57,11% dintre contracte;
• Bihor: 56,35% dintre contracte;
• Mehedinţi: 56,35% dintre contracte;
• Dâmboviţa: 55,89% dintre contracte;
• Bistriţa Năsăud: 55,52% dintre contracte;
• Olt: 54,44% dintre contracte.

În clasamentul judeţelor în care peste jumătate dintre salariaţi câştigau în octombrie 2017 salarii brute sub 350 de euro urmează Covasna, Tulcea, Hunedoara, Vâlcea, Constanţa, Satu Mare, Galaţi, arată datele PIAROM, comparate de Economica.net.

Opt dintre judeţele în care majoritatea salariaţilor câştigă în jurul salariului minim pe economie sunt şi în topul judeţelor cu cele mai mari ponderi ale numărului de lucrători necalificaţi din numărul total de angajaţi.

În opt dintre judeţele enumerate mai sus, peste 21% dintre salariaţi sunt muncitori necalificaţi. Este vorba de Bistriţa Năsăud, Bihor, Maramureş, Covasna, Buzău, Vrancea, Sălaj, Satu Mare, în această succesiune, arată studiul PIAROM.

Punctual, iată cât la sută dintre angajaţii din fiecare dintre aceste judeţe lucrează ca muncitori necalificaţi:

28,30% dintre angajaţii din Bistriţa Năsăud sunt muncitori necalificaţi;
24,14% dintre salariaţii din Bihor sunt muncitori necalificaţi;
24,06% dintre salariaţii din Maramureș sunt muncitori necalificaţi;
22,85% dintre salariaţii din Covasna – muncitori necalificaţi;
22,73% dintre angajaţii din Buzău – muncitori necalificaţi;
22,15% – în Vrancea;
21,68% – în Sălaj;
21,34% – în Satu Mare.

„Ponderea este cu atât mai mare cu cât o parte semnificativă din populaţia din aceste județe practică munca cu ziua, sau diverse forme de muncă nesalarizată”, spun autorii studiului citat.

Economica.net a scris deja că aproape jumătate dintre angajaţii români erau plătiţi la finele anului trecut cu cel mult 350 de euro.

O tendinţă îngrijorătoare a ultimilor ani este creşterea ponderii salariaţilor români care câştigă în jurul salariului minim în numărul total de angajaţi. Potrivit datelor Eurostat, ponderea s-a triplat în perioada anilor 2010 – 2014, fără să depăşească nivelul de 15%.
În anul 2016 însă, ponderea contractelor cu salariul brut în zona salariului minim ajunsese la 41,54% din numărul total al contractelor de muncă, ceea ce corespundea unui număr de 2,07 milioane de contracte de muncă în zona de salariu minim.
În anul 2017, valoarea acestui indicator s-a îmbunătăţit: 1,95 milioane de CIM în jurul salariului minim, care înseamnă 36,95% din numărul total de contracte de muncă. Aceste evoluţii s-au datorat, în principal, majorărilor succesive ale salariului minim, care au condus la o tendință de egalizare a salariilor de încadrare în zona de salariu minim, generând provocări pentru mediul de afaceri, inclusiv în ceea ce privește politicile de management al resurselor umane, atrag atenţia experţii PIAROM.

În contrast, cele mai puţine salarii mici se plătesc în Bucureşti, Braşov, Sibiu.

Mai precis, municipiul București înregistrează cea mai mică pondere din ţară a contractelor individuale de muncă cu salarii sub 350 de euro brut lunar (peste 34% din numărul total de contracte din Capitală), urmat de judeţul Brașov (cu aproape 37% dintre CIM prevăzute cu salarii brute sub 350 de euro lunar) şi Sibiu (37% dintre CIM la nivelul salariului minim pe conomie), reiese din studiul PIAROM.

Detalii, în graficul de mai jos:

Citeşte şi: Realitatea pieţei muncii: sub 17% dintre angajaţi au salarii de peste 700 de euro brut. Doar 2% dintre ei câştigă peste 2.000 de euro brut

Studiul privind dinamica pieţei muncii la nivelul principalelor industrii angajatoare din România în perioada 2016 – 2017 este una dintre cele mai riguroase şi aprofundate analize ale pieţei muncii din ţara noastră. Studiul este realizat de experţii PIAROM cu datele Inspecţiei Muncii, Institutului Naţional de Statistică şi Eurostat.