Cu salariul mediu lunar, un român poate cumpăra de trei ori mai puțină bere decât un cetățean german și de două ori mai puțină decât un austriac, iar nivelul accizei este similar, arată un studiu al Asociației Berarii României, care reprezintă interesele celor ai mari procesatori din industrie și a producătorilor locali de hamei.
Spre exemplu, În România, prețul mediu pentru 0,5 litri de bere este de 0,70 euro/hl/ grad Plato iar în Germania 0,74 euro/hl/grad Plato în contextul în care, după cum precizam anterior, puterea de cumpărare a consumatorului român este de trei ori mai mică decât cea a consumatorului neamț.
Consecința? Orice majorare intempestivă de taxe va dezechilibra grav consumul care a scăzut oricum din cauza inflației cu 9% în primele cinci luni ale anului , după un 2022 în care piața ( în volum) s-a contractat cu alte 5 procente. Iar un consum redus într-o industrie în care evaziunea fiscală este zero, conform datelor Asociației, înseamnă încasări mai mici la bugetul de stat.
” Industria berii este un sector care are zero evaziune pe lanțul de producție. Statul român încasează venituri de peste 500 de milioane de euro pe an, generate direct de către producția de bere, și de alte venituri care depășesc 700 de milioane de euro, care vin din activitățile conexe și valoarea adăugată generată în economie. O contracție a pieței de bere și o destabilizare a acestea va veni cu consecințe negative pentru colectările la buget, ceea ce ne duce într-o zonă de alarmă, raportată la discuțiile care au loc în acest moment, pe zonă de măsură fiscale”, a explicat pentru Economica Julia Leferman, directorul general al Asociaţiei Berarii României.
Potrivit acesteia, în 2013, când Guvernul a decis intempestiv să modifice acciza la bere, de la 3,3 lei/hectolitru/grad Plato la 3,9 lei/ hectolitru/grad Plato, veniturile statului au crescut ușor pe fondul majorării în valoare absolută a accizei. În următorul an fiscal însă, veniturile din sectorul berii ( acciza, TVA, contribuții directe etc) la bugetul de stat au scăzut cu 9%.
„Deciza de atunci a Guvernului a influențat contracția pieței și a venit cu o scădere semnificativă la bugetul de stat, exact efectul contrar celui pe care măsura de creștere l-a avut. Avertismentul nostru este similar și de data aceasta. Vor fi înregistrate pierderi mult mai substanțiale din TVA. Nu va exista un plus la bugetul de stat dacă ne uităm la o variantă globală. Discutăm despre un sector care are contribuții importante de TVA, dar mai apoi, vin și contribuțiile directe, pentru că este un sector cu producție națională, care are contribuții pe parte de impozie pe profit, pe contribuții sociale, salariale”, a mai explicat Leferman.
De altfel, în 2016, în cazul berii, acciza a scăzut din nou cu 15%.
Cum va impacta o eventuală creștere a accizei consumatorul final
Pornind de la premisa că fiecare jucător din piață va lua propriile decizii privind politica de preț, o eventuală majorare a accizei, spun producătorii, va duce, pe termen sscurt, mai degrabă la erodarea profiturilor acestora în contextul în care berea este un produs elastic iar efectele puterii de cumpărare tot mai scăzutee s-a văzut deja în consumul în scădere.
Totuși, cum acciza este o taxă pe consum, este rezonabil să ne așteptăm ca aceasta să fie transferată în prețul produsului.
„Este decizia fiecărui producător cum transferă prețul produsului și majorile de costuri de producție și majorile de taxe care pot interveni. Pentru că un alt obstacol este puterea de cumpărare a consumatorului, care, de fapt, definește elasticitatea prețului la bere. Prețul la bere nu poate crește oricât. Nu poate fi transferat tot costul în prețul produsului. Pentru că este influențat de puterea de cumpărare a consumatorului român, care și ea se erodează în ultima perioadă”, mai spune directorul general al Asociaţiei Berarii României.
Potrivit acesteia, există în piață contracte cu termene de livrare care blochează prețul pentru intervale de timp de la 90 de zile în sus, motiv pentru care orice decizie de majorare intempestivă a accizei nu va putea fi transferată în prețul berii imediat. Ceea ce înseamnă o erodare și mai mult a profitabilității producătorului de bere.
3 din 10 producători au avut pierderi
Conform unei analize a Asociației, 17 firme din totalul de 56 ( 3 din 10) care au desfășurat activitate în sectorul analizat pe parcursul anului 2022 au realizat pierderi nete, în timp ce 50% au un profit mai mic de 2%, fiind extrem de vulnerabile la orice fluctuație de cost care nu se transpune imediat în prețul final.
În 2022 producătorii de bere au realizat cel mai scăzut profit net raportat la vânzările realizate din ultimul deceniu și de circa trei ori sub media națională, situația fiind similară și pentru profitul operațional. Mai exact, profitul net consolidat la nivelul sectorului a fost de 2,2%, comparativ cu 8,6% în anul anterior.
De asemenea, companiile active în sectorul berii înregistrează o creștere decelerată a veniturilor în ultimii ani, având în vedere dinamica salariilor și a inflației.
Veniturile la nivel sectorial au crescut în 2022 cu 7,4%, de la 4,88 miliarde de lei în 2021 până la 5,24 miliarde de lei în 2022. Având în vedere inflația medie de 13,8% (IPC raportat de INS), aceasta indică o scădere cu aproximativ 5,5% a volumului consumat de bere pe parcursul anului 2022. Practic, 9 din 10 companii din sectorul berii au înregistrat o scădere a veniturilor pe parcursul anului 2022 comparativ cu anul anterior.
Și aceasta și pentru că 2022 a fost unul fără precedent în ultimul deceniu din perspectiva dinamicii costurilor. Ponderea costurilor cu materiile prime și mărfurile a crescut la 44% din cifra de afaceri în 2022, comparativ cu 39% în 2020 și 2021, ponderea cheltuielilor cu energia aproape s-a dublat comparativ cu media înregistrată în ultimii ani și a crescut la 4,5% din cifra de afaceri în 2022, iar ponderea cheltuielilor cu personalul a crescut la 10,8% din cifra de afaceri în ultimul an, cu aproape 1 punct procentual peste nivelul din ultimii ani.
„2022 s-a caracterizat printr-o creștere generalizată a costurilor de producție, de la materii prime, energie până la ambalaje și, în general, pe toate palierele de cost, la care s-a adăugat și creșterea neașteptată a accizei – a fost majorată cu 20% baza de calcul a accizei la 1 august și apoi completată cu o indexare de 6% la 1 ianuarie 2023. Iar anul acesta costurile materiei prime au rămas ridicate. Sigur, anul acesta s-au stabilizat prețurile la energie, dar rămân în continuare ridicate costurile cu achiziția de materie primă: orzoaică, malț, hamei. Există în continuare presiuni și pe alte categorii de costuri, pe zona de ambalaje. Berea folosește sticla, un tip de ambalaj care are de suferit în context mai degrabă geopolitic decât economic, pentru că închiderea fabricii de producție a sticlei din Ucraina a pus foarte multă presiune pe alternativa care vine din Bulgaria. România nu mai are capacități de producere a sticlei. Prin urmare, suntem dependeți de importul unora dintre ambalaje și aceasta duce prețul și mai mult în sus. Deci presiunea costului rămâne o problematică serioasă și anul acesta”, explică Leferman.
Nu în ultimul rând, conform analizei Berarii României, este prima oara în 10 ani când capitalul de lucru ( active curente / datorii curente) în industria berii devine negativ, ca urmare a presiunilor pe lichiditatea din sector ceea ce înseamnă că jucătorii nu au avut disponibilități bănești, pe termen scurt, pentru a-și acoperi datoriile pe termen scurt.
Gradul de acoperire al datoriilor pe termen scurt prin activele circulante a scăzut la 82% la finalul anului 2022, comparativ cu 102% în 2021 și 119% în 2020. La finalul anului 2022, nivelul datoriilor raportate la activele totale înregistrate la nivel sectorial a fost de 62%, peste nivelul înregistrat în 2021 (53%), cel din 2020 (47%) sau 2019 (38%).
Ce se întâmplă cu producătorii locali
97% din berea care se consumă în România este bere produsă în România, iar producția este asigurată în porporție de 50% de către fermierii locai producători de hamei și orzoaică. Cu hamei se cultivă în jur de 250 de hectare cu potențial de a ajunge la 800 de hectare în condițiile în care pentru diferență există deja infrastructura de cultivare (creștere pe o structură de cățărare precum vița de vie).
Altfel spus, problemele în zona procesării atrag după sine probleme în producția agricolă. „Industria de bere este singura industrie a bunurilor de larg consum care a rămas o industrie națională. Tocmai de aceea este nevoie să nu destabilizăm o piață care are ramificații extrem de puternice la nivel economic. Un loc de muncă în industria de bere generează alte 11 locuri de muncă în economie și sunt sectoare de la agricultură, la retail, etc care depind foarte mult de un sector al berii puternic”, mai spune Leferman potrivit căreia, de;i nu există date agregate în acest sens, „este rezonabil să ne așteptăm că vor interveni extinderi posibile ale termenelor de plată”.
„Acestea reprezintă o practică generalizată la nivelul întregii piețe. S-a văzut și în anii anteriori, când, cel puțin în privința comportamentului pe piață al marilor comercianți, rețele de magazin au fost cele care au venit cu termene de plată din ce în ce mai lungi către furnizor și atunci, automat, acest lucru s-a rostogolit pe lanț în amonte, în funcție de natura colaborărilor”.
Menționăm că analiza Asociației are la bază calculele realizate pentru toate companiile care au depus situatiile financiare pentru anul 2021 si 2022. Singura exceptia este compania BERGENBIER SA pentru care nu sunt disponibile situațiile financiare aferente anului 2022, la data realizării studiului.
Ce se întâmplă cu investițiile
Potrivit lui Leferman, dimensiunea investițiilor realizate pe termen lung, prin raportare la activele fixe, a scăzut anul trecut și a fost la minimul din ultimul deceniu. „Sigur că acest lucru poate fi înțeles în cadrul contextului economic. Pe de altă parte, au fost și investiții care, practic, nu țin de activitățile legate de producția de bere, ci țin de zona de colectare a ambalajelor. ReTuRo a accesat un împrumunt de 80 de milioane de euro, care a fost co-garantat de către cei patru mari berari, în proporție de 50%. Deci, pe de-o parte, vedem o reducere a investițiilor directe, pe de altă parte, există niște angajamente în piață care crează obligații pentru producătorii de bere. Incertitudinea fiscală creează dificultăți în a pregăti și a vedea lucrurile într-o perspectivă de timp și a planifica, inclusiv pe zona de investiții. Și n-aș vrea să ignor importanța forței de muncă, care devine și ea o problemă din perspectiva disponibilității pe piață din România. Acestea influențează, desigur, și deciziile cu privire la investițiile viitoare”, mai spune Leferman.