Julia Leferman, directorul general al Asociaţiei Berarii României: Creșterea accizei va duce la pierderi mult mai substanțiale pentru stat, din încasările din TVA

„2022 s-a caracterizat printr-o creștere generalizată a costurilor de producție, de la materii prime, energie până la ambalaje și, în general, pe toate palierele de cost, la care s-a adăugat și creșterea neașteptată a accizei – a fost majorată cu 20% baza de calcul a accizei la 1 august și apoi completată cu o indexare de 6% la 1 ianuarie 2023. Iar anul acesta costurile materiei prime au rămas ridicate. Sigur, anul acesta s-au stabilizat prețurile la energie, dar rămân în continuare ridicate costurile cu achiziția de materie primă: orzoaică, malț, hamei. Există în continuare presiuni și pe alte categorii de costuri, pe zona de ambalaje. Berea folosește sticla, un tip de ambalaj care are de suferit în context mai degrabă geopolitic decât economic, pentru că închiderea fabricii de producție a sticlei din Ucraina a pus foarte multă presiune pe alternativa care vine din Bulgaria. România nu mai are capacități de producere a sticlei. Prin urmare, suntem dependeți de importul unora dintre ambalaje și aceasta duce prețul și mai mult în sus. Deci presiunea costului rămâne o problematică serioasă și anul acesta”, explică Leferman.

Nu în ultimul rând, conform analizei Berarii României, este prima oara în 10 ani când capitalul de lucru ( active curente / datorii curente) în industria berii devine negativ, ca urmare a presiunilor pe lichiditatea din sector ceea ce înseamnă că jucătorii nu au avut disponibilități bănești, pe termen scurt, pentru a-și acoperi datoriile pe termen scurt.

Gradul de acoperire al datoriilor pe termen scurt prin activele circulante a scăzut la 82% la finalul anului 2022, comparativ cu 102% în 2021 și 119% în 2020. La finalul anului 2022, nivelul datoriilor raportate la activele totale înregistrate la nivel sectorial a fost de 62%, peste nivelul înregistrat în 2021 (53%), cel din 2020 (47%) sau 2019 (38%).

Ce se întâmplă cu producătorii locali

97% din berea care se consumă în România este bere produsă în România, iar producția este asigurată în porporție de 50% de către fermierii locai producători de hamei și orzoaică. Cu hamei se cultivă în jur de 250 de hectare cu potențial de a ajunge la 800 de hectare în condițiile în care pentru diferență există deja infrastructura de cultivare (creștere pe o structură de cățărare precum vița de vie).

Altfel spus, problemele în zona procesării atrag după sine probleme în producția agricolă. „Industria de  bere este singura industrie a bunurilor de larg consum care a rămas o industrie națională. Tocmai de aceea este nevoie să nu destabilizăm o piață care are ramificații extrem de puternice la nivel economic. Un loc de muncă în industria de bere generează alte 11 locuri de muncă în economie și sunt sectoare de la agricultură, la retail, etc care depind foarte mult de un sector al berii puternic”, mai spune Leferman potrivit căreia, de;i nu există date agregate în acest sens, „este rezonabil să ne așteptăm că vor interveni extinderi posibile ale termenelor de plată”.

„Acestea reprezintă o practică generalizată la nivelul întregii piețe. S-a văzut și în anii anteriori, când, cel puțin în privința comportamentului pe piață al marilor comercianți, rețele de magazin au fost cele care au venit cu termene de plată din ce în ce mai lungi către furnizor și atunci, automat, acest lucru s-a rostogolit pe lanț în amonte, în funcție de natura colaborărilor”.

Potrivit lui Leferman, dimensiunea investițiilor realizate pe termen lung, prin raportare la activele fixe, a scăzut anul trecut și a fost la minimul din ultimul deceniu. „Sigur că acest lucru poate fi înțeles în cadrul contextului economic. Pe de altă parte, au fost și investiții care, practic, nu țin de activitățile legate de producția de bere, ci țin de zona de colectare a ambalajelor. ReTuRo a accesat un împrumunt de 80 de milioane de euro, care a fost co-garantat de către cei patru mari berari, în proporție de 50%. Deci, pe de-o parte, vedem o reducere a investițiilor directe, pe de altă parte, există niște angajamente în piață care crează obligații pentru producătorii de bere. Incertitudinea fiscală creează dificultăți în a pregăti și a vedea lucrurile într-o perspectivă de timp și a planifica, inclusiv pe zona de investiții. Și n-aș vrea să ignor importanța forței de muncă, care devine și ea o problemă din perspectiva disponibilității pe piață din România. Acestea influențează, desigur, și deciziile cu privire la investițiile viitoare”, mai spune Leferman.