Septembrie a adus o scădere pe acest nivel pentru segmentul pensionarilor (30%). Experienţele negative, pe de altă parte, îi determină pe aceştia să transmită mai departe nemulţumirea faţă de un brand, în aceeaşi lună înregistrând un procent de 45%.
Cei mai constanţi detractori ai brandurilor sunt tinerii profesionişti în mediul urban (52%) şi milenialii în mediul rural (58%), cu o cădere uşoară în septembrie, comparativ cu august (41%, respectiv 50%). Ei declară că atunci când au o experienţă neplăcută cu un produs sau un serviciu aleg să le spună şi celorlalţi despre dezamăgirea pe care au avut-o, cu scopul de a-i preveni.
Persoanele mature fără partener sunt constante în mediul urban (20%), respectiv rural (37%) şi reprezintă segmentul cel mai pasiv chiar şi în momentul unei bune interacţiuni cu o companie. Comportamentul lor nu este deloc afectat, ba chiar nu devin mai loiali acelui brand. În viitor, iau în calcul să apeleze la alte produse sau mărci.
Chiar dacă datele ne arată că o campanie neapreciată de consumator nu îi influenţează într-o măsură semnificativă decizia de achiziţie, 44% dintre respondenţi rămânând indiferenţi în acest sens, o campanie primită pozitiv de public poate să facă, totuşi, diferenţa.
Atât în luna august, cât şi în luna septembrie, românii şi-au menţinut opiniile în aproximativ aceleaşi proporţii (46%, respectiv 47%) şi au afirmat că atunci când văd o campanie pe care o consideră bună (reclamă TV sau online, afişe outdoor sau indoor) îşi creează o impresie pozitivă despre marcă şi produsele/serviciile acesteia. Mai mult, ei sunt deschişi să încerce un brand ca urmare a unei reclame pe gustul lor.
Pe de altă parte, este interesant faptul că studiul ne arată procente relativ scăzute în rândul românilor care fac reclamă negativă brandurilor de care nu sunt mulţumiţi. Printre detractori, din totalul eşantionului, se numără persoanele mature fără partener (26%) şi familiile moderne (25%) în luna septembrie.
Dacă în mediul urban cei mai pasivi dintre români şi cei mai puţin influenţaţi de reclame sunt tinerii profesionişti (41%), în mediul rural sunt persoanele mature singure (79%).
Deschiderea spre noutate se remarcă la aproape toate segmentele analizate, excepţie făcând seniorii pensionari (32% urban, 27% rural) care, în luna septembrie, s-au arătat mai puţin interesaţi să încerce produse noi doar pe baza vizionării unei campanii reuşite.
Milenialii şi familiile moderne (peste jumătate) sunt segmentele cele mai dispuse să încerce un brand nou dacă le-a fost stârnit interesul cu o campanie publicitară despre acesta, opinie valabilă atât pentru urban, cât şi pentru rural.
În general, familiile moderne din urban (45%) şi din rural (47%) tind să fie mai degrabă detractori ai brandurilor de care nu sunt mulţumite, exprimându-şi dezamăgirea şi cu alte persoane şi rămân constante în comportament în perioada august-septembrie.
Tinerii profesionişti (65%) sunt cei mai constanţi promotori ai produselor utilizate de care au fost plăcut impresionaţi, reprezentând peste jumătate din totalul eşantionului cu această atitudine. Ei afirmă că tind să povestească despre experienţa lor şi să recomande altora produsele sau serviciile respective.
Întrebaţi dacă o reclamă care le displace le-ar influenţa decizia de cumpărare, mai mult de jumătate dintre respondenţii care au răspuns afirmativ au fost seniorii pensionari din mediul rural. Aceştia îşi creează o impresie negativă despre brand şi evită să mai cumpere de la acesta. În schimb, dacă au fost mulţumiţi de experienţa cu un produs, pensionarii (82%) devin în cea mai mare proporţie loiali unui brand.
Metoda folosită în studiu a fost CAWI (Computer Assisted Web Interview) şi au fost derulate 1.018, respectiv 1.017 interviuri online cu respondenţi peste 18 ani, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional urban şi rural în lunile august şi septembrie 2020 (5-13 august şi 9-17 septembrie).