Preşedintele CE a explicat în scrisoarea trimisă Vioricăi Dăncilă că întrebările adresate de CE în scrisoarea trimisă ministrului Justiţiei în 2012 aveau scopul de a ajuta la pregătirea unei misiuni tehnice a Comisiei Europene, în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) şi că CE nu a cerut informaţii legate de fondul cauzelor şi nu a intervenit niciodată în gestionarea cazurilor individuale”. De asemenea, Juncker reafirmă în scrisoarea transmisă premierului român că „independenţa sistemului judiciar al României şi capacitatea sa de a lupta eficient împotriva corupţiei reprezintă pietrele de temelie ale unei Românii puternice în Uniunea Europeană”, potrivit News.ro.
„Am citit cu atenţie scrisoarea dumneavoastră din 21 martie 2018 în care aţi solicitat clarificări cu privire la o scrisoare din octombrie 2012 din partea Comisiei către ministrul de Justiţie al României. Permiteţi-mi mai întâi să reiterez importanţa pe care o am pentru a lucra împreună şi, în special, pentru a intensifica punerea în aplicare a celorlalte recomandări ale Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Am încredere că acest mesaj a fost clar atât la întâlnirea noastră din 21 februarie, cât şi la vizita prim-vicepreşedintelui Timmermans, din 1 martie 2018”, arată Juncker în scrisoarea transmisă premierului Dăncilă.
Preşedintele Comisiei Europene spune că Mecanismul de Cooperare şi Verificare a implicat de la început contacte strânse şi, mai important, cooperarea între Comisie şi autorităţile române.
„Corespondenţa din urmă cu şase ani la care vă referiţi a făcut parte din schimburile dintre Comisie şi Ministerul Justiţiei în cadrul Mecanismului şi a intrat într-o fază de monitorizare intensificată ca urmare a angajamentelor specifice făcute de Guvernul român în iulie 2012 (scrisoarea din 17 Iulie 2012). Întrebările au fost concepute pentru a ajuta la pregătirea unei misiuni tehnice în noiembrie 2012 şi veţi observa că CE nu a solicitat informaţii referitoare la fondul cauzelor. Comisia nu a intervenit niciodată în tratarea cazurilor individuale. Unul dintre criteriile specifice ale Mecanismului este «Bazându-ne pe progresele înregistrate deja, continuăm să desfăşurăm investigaţii profesionale şi nepartizane privind acuzaţiile de corupţie la nivel înalt». Acest lucru ar putea fi evaluat doar prin primirea tipului de informaţii solicitate în scrisoare. Mai precis, unul dintre domeniile de îngrijorare la momentul respectiv a fost fiabilitatea gestionării cazurilor de corupţie la nivel înalt şi, mai exact, dacă astfel de cazuri au progresat până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive. Întârzierile procedurale au fost identificate în acel moment ca fiind o sursă de îngrijorare, în special cu riscul ca termenele de prescripţie să poată apărea înainte de încheierea cazurilor. Acest lucru explică de ce Comisia solicita informaţii cu privire la situaţia actuală şi la etapele procedurale care urmează, informaţii care în mod normal sunt deja accesibile publicului. În raportul din ianuarie 2013, Comisia a fost în măsură să salute tratarea cauzelor de către instanţe. Întrucât Comisia continuă să primească o imagine de ansamblu necesară asupra activităţilor sistemului judiciar român, inclusiv în ceea ce priveşte tratarea cazurilor de corupţie la nivel înalt, accentul pus anterior asupra gestionării cazurilor nu mai era considerat ca fiind centrală în exerciţiul de raportare”, spune Juncker.
De asemenea, preşedintele CE reafirmă în scrisoarea transmisă premierului român că „independenţa sistemului judiciar al României şi capacitatea sa de a lupta eficient împotriva corupţiei reprezintă pietrele de temelie ale unei Românii puternice în Uniunea Europeană”.
„Consider că ar trebui să ne concentrăm asupra aspectelor viitoare şi asupra asigurării progresului necesar pentru atingerea obiectivului nostru comun de încheiere cu succes a Mecanismului, completând recomandările rămase”, arată Juncker în finalul scrisorii sale.
În 21 martie, premierul Viorica Dăncilă i-a adresat o scrisoare preşedintelui CE Jean Claude Juncker, cerându-i clarificăr cu privire la documentul apărut în presă şi atribuit Comisiei Europene, prin care erau solicitate detalii cu privire la cauze penale vizându-i pe George Becali, Adrian Năstase, Şerban Alexandru Brădişteanu, George Copos, Tudor Alexandru Chiuariu, Ion Dumitru, Decebal Traian Remeş, Cătălin Voicu, Dan Voiculescu.