Juncker, supărat pe un ministru austriac, a amânat discuţiile privind conducerea Eurogroup şi BCE

Juncker a pus capăt mai devreme întâlnirii celor 17 miniştri de Finanţe din zona euro, a BCE şi a Comisiei Europene, înainte ca problema posturilor să poată fi discutată, nervos că ministrul austriac Maria Fekter a anunţat înaintea sa acordul de majorare a fondurilor de salvare, relatează Reuters.

„Decizia nu a fost posibilă, a fost amânată până la jumătatea lui aprilie”, a declarat Juncker, vizibil supărat, la ieşirea din clădirea unde a avut loc întâlnirea.

Conferinţa de presă care ar fi trebuit să aibă loc la sfârşitul reuniunii a fost anulată, eveniment rar pentru Eurogroup.

„Nu avea rost să susţinem o conferinţă de presă pentru că ministrul austriac de Finanţe a anunţat deja acordul în timp ce reuniunea era încă în desfăşurare”, a spus Juncker jurnaliştilor, în timp ce aştepta liftul la hotel.

Fekter a declarat anterior anunţului oficial că guvernele ţărilor din zona euro au convenit plafonarea capacităţii fondurilor de urgenţă la 800 de miliarde de euro, respingând cereri pentru resurse mai ample destinate protejării statelor cu probleme împotriva crizei datoriilor.

Eurogroup a anunţat ulterior că statele din zona euro au crescut capacitatea de sprijinire a ţărilor cu probleme financiare de la 500 de miliarde de euro la 700 de miliarde de euro, însă totalul fondurilor mobilizate pentru combaterea crizei din zona euro se ridică la 800 de miliarde de euro, incluzând împrumuturi de 106 miliarde de euro pentru Grecia de la statele din zona euro şi UE, care se vor încheia până la intrarea în vigoare a noului sistem de siguranţă.

Purtătorul de cuvânt al lui Fekter a declarat că ministrul şi-a cerut scuze în faţa lui Juncker şi că tot ce a făcut a fost să prezinte presei liniile generale ale negocierilor, urmând ca anunţul oficial să revină şefului Eurogroup.

Miniştrii de Finanţe urmau să discute vineri numirea unui nou membru în consiliul guvernatorilor BCE, după expirarea mandatului spaniolului Jose Manuel Gonzalez-Paramo, principalul candidat fiind Yves Mersch, şeful băncii centrale din Luxemburg.

Dacă Mersch va fi numit în conducerea BCE la sfârşitul lunii mai, va fi mai dificil ca Juncker, care provine tot din Luxemburg, să rămână preşedinte al Eurogroup.

El a afirmat în mai multe rânduri că nu vrea să mai rămână în funcţia deţinută în ultimii şapte ani şi jumătate, deşi există zvonuri că va fi rugat să continue, având în vedere criza datoriilor din zona euro.

Surse apropiate situaţiei au declarat că cel mai probabil succesor al lui Juncker este ministrul german de Finanţe Wolfgang Schaeuble.

Poziţia de preşedinte al Eurogroup este una dintre cele mai influente din Europa.

Alte posturi care trebuie să fie ocupate în următoarele luni sunt cea de preşedinte al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi cea de şef al Mecanismului European de Stabilitate (ESM), care va deveni operaţional în iulie.

În ultimii doi ani, Juncker s-a plâns de probleme de sănătate, cel mai recent de pietre la rinichi, şi de oboseală, după doi ani de criză a datoriilor în zona euro.

Două surse au spus că Juncker nu a participat la prânzul miniştrilor de Finanţe de vineri. În schimb, a fost văzut în parcarea hotelului, vorbind intens la telefon, după care a revenit în camera de hotel.

O sursă a declarat că Juncker a ţipat la Fekter în timpul întâlnirii de dimineaţă, de faţă cu ceilalţi miniştri, pentru că a informat presa despre decizia de creştere a fondurilor de susţinere.

Aceeaşi sursă a spus că Juncker s-a înfuriat şi din cauză că publicaţia spaniolă El Pais a publicat în detaliu o transcriere a ultimei reuniuni a Eurogroup, calificând aceste scurgeri de informaţii drept un comportament inacceptabil.

Dacă Schaeuble va prelua şefia Eurogroup, Germania va deţine un control mai mare asupra temelor întâlnirilor lunare ale miniştrilor de Finanţe din zona euro, deşi va trebui să îşi adapteze stilul pentru a acţiona în numele tuturor celor 17 state din uniunea monetară.