CJUE a fost sesizată de Consiliul de Stat al Franţei, care a cerut precizări privind OMG, după ce decisese în 2020 că aceste organisme intră sub incidenţa reglementării europene, însă câteva zeci de organizaţii din sectorul agricol şi agroalimentar francez cer excluderea lor completă.
Tehnica vizată este mutageneza, prin care materialul genetic al unei specii este modificat fără adăugarea unui ADN străin, astfel încât nu rezultă un organism transgenic, cu ADN provenit de la specii diferite.
Prin mutageneză s-au obţinut varietăţi de seminţe rezistente la anumite erbicide, iar în 2018, justiţia europeană a apreciat că OMG produse prin tehnici de mutageneză existente înainte de 2001, a căror securitate a fost dovedită în practică, pot fi exceptate de la regulile privind autorizarea, trasabilitatea, etichetarea şi monitorizarea OMG.
Au apărut însă diferite interpretări privind anumite OMG create prin metode mai noi in vitro, pornind de la culturi de celule, nu din plante întregi sau din seminţe, cum sunt produsele obţinute in vivo, ceea ce a determinat instanţa administrativă supremă din Franţa să ceară precizări curţii din Luxemburg.
Unul din fondatorii sindicatului agricol Confédération paysanne (Confederaţia Ţărănească), Guy Kastler, a apreciat că prin decizia CJUE „se deschide un bulevard enorm pentru comercializarea şi cultura OMG nereglementate, fără etichetare şi reglementare pentru a şti ce tehnică s-a folosit” şi a vorbit despre „un atac banditesc asupra biodiversităţii cultivate”.
Georges Freyssinet, preşedintele Asociaţiei Franceze a Biotehnologiilor Vegetale (AFBV) a fost însă de părere că din soluţia instanţei europene se înţelege că „mutageneza, prin tehnici fie in vivo, fie in vitro, beneficiază de un regim de excludere din legislaţia privind OMG”. „Asta merge în direcţia pe care o speram”, a adăugat el.
Sursa foto: Flickr