Executivul european a considerat că actul normativ care acordă landului german Saxonia Inferioară (deţinătorul unui pachet minoritar de 20% din acţiunile Volkswagen) dreptul de a bloca deciziile referitoare la viitorul companiei reprezintă o piedică la adresa liberei circulaţii a capitalurilor în UE.
În schimb, instanţa de la Luxemburg nu a fost de acord cu părerea Comisiei, apreciind că Berlinul respectă legislaţia europeană în domeniul concurenţei. De asemenea, CEJ consideră că Germania şi-a îndeplinit obligaţiile care derivă din decizia iniţială a curţii din 2007, prin eliminarea dreptului guvernului federal şi a guvernului landului Saxonia Inferioară de a numi fiecare doi reprezentanţi în consiliul de supraveghere de la Volkswagen AG precum şi prin eliminarea pragului de 20% impus pentru drepturile de vot ale unui acţionar individual, indiferent de capitalul pe care îl deţine.
În urma acestei decizii, Germania va evita să plătească amenzi de zici de milioane de euro iar landul Saxonia Inferioară, unde se află sediul Volkswagen va avea în continuare puterea de a bloca o eventuală tentativă de preluare sau ale decizii importante precum închiderea unor uzine.
Obiectivul strategic al celor de la Volkswagen este ca până în 2018 să devanseze General Motors şi Toyota Motor pentru a deveni cel mai mare constructor auto din lume.