Această decizie va pune capăt unei bătălii îndelungate între Airbnb şi companiile hoteliere tradiţionale din Europa, care susţin că platforma Airbnb oferă servicii similare cu ale lor fără a fi însă supusă aceloraşi reglementări.
În anul 2018 autorităţile din Paris au dat în judecată Airbnb la un tribunal regional susţinând că platforma nu respectă reglementările locale cu privire la înregistrarea proprietăţilor imobiliare utilizate în scopuri turistice. Capitala Franţei susţinea, la acel moment, că cel puţin 20.000 de proprietăţi rezidenţiale au fost pierdute în favoarea turismului şi a altor scopuri, ceea ce a crescut presiunile asupra pieţei locuinţelor pentru rezidenţi.
În replică, Airbnb a susţinut că în calitate de platformă digitală înregistrată în Irlanda, serviciile sale de punere în contact a gazdelor cu vizitatorii sunt acoperite de legislaţia care protejează libera mişcare a serviciilor în UE.
În consecinţă, tribunalul din Paris a decis să se îndrepte spre Curtea Europeană de Justiţie pentru clarificări.
În luna aprilie a acestui an avocatul general al CJUE, Maciej Szpunar, a emis o opinie potrivit căreia platforma Airbnb „nu exercită un control asupra procedurilor esenţiale privind furnizarea serviciilor oferite de utilizatorii săi şi în consecinţă ar trebui considerată drept un serviciu care ţine de societatea informaţională”. În majoritatea cazurilor, CJUE are tendinţa de a urma opiniile avocatului său general.
Decizia în dosarul care vizează Airbnb vine după un dosar similar în care a fost implicată aplicaţia de ride-hailing Uber. În anul 2017, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a definit Uber drept o companie de transport mai degrabă decât ca o firmă de tehnologie, ceea ce a supus Uber unor reglementări mai stricte în blocul comunitar.