Justiţie: Din 2000 până în prezent s-au adoptat aproximativ 49.000 de acte normative

Ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, a prezentat în sedinţa Guvernului din data de 27 noiembrie, un memorandum cu tema „Adoptarea măsurilor necesare asigurării unui cadru normativ care să răspundă exigenţelor referitoare la accesibilitatea şi previzibilitatea normei de drept. Implicaţiile adoptării Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a noului Codul penal asupra republicării unor acte normative”, informează, marţi, Ministerul Justiţiei.

Memorandumul a avut ca punct de plecare analiza efectuată la nivelul Ministerului Justiţiei, cu sprijinul Consiliului Legislativ, în legătură cu realitatea normativă cu care se confruntă România în ultima perioadă.

În mod concret, în urma analizei cadrului normativ începând cu anul 2000 şi până în prezent s-a constatat că fost adoptate aproximativ 49.000 de acte normative, dintre care: 5.881 legi; 2.154 ordonanţe de urgenţă ale Guvernului; 821 ordonanţe ale Guvernului; 20.528 hotărâri ale Guvernului; 19.616 ordine.

Potrivit datelor furnizate de Consiliul Legislativ, fondul activ al legislaţiei României cuprinde 13.317 acte normative de bază, în vigoare sau neabrogate expres, dintre care: 4.206 legi şi decrete-lege; 826 ordonanţe de urgenţă ale Guvernului; 575 ordonanţe ale Guvernului; 7424 hotărâri ale Guvernului; 56 hotărâri ale consiliului de miniştri; 230 alte acte normative (decrete ale Consiliului de Stat, decrete prezidenţiale, decrete).

Multe dintre aceste norme reglementează situaţii juridice similare sau chiar identice pentru care nu s-ar justifica emiterea unor reglementări distincte. De asemenea, foarte multe acte normative au suferit multiple modificări în intervale de timp foarte scurte, făcând dificilă urmărirea evoluţiei legislative de către destinatarul normei.

Astfel, se poate concluziona că suntem în prezenţa unui exces legislativ, de natură să determine lipsa de previzibilitate a normei de drept şi dificultatea aplicării acesteia.

În aceste condiţii, Memorandumul propune elaborarea şi punerea în aplicare a unei strategii sistematice şi coerente, susţinută de Guvernului României – Strategia privind asanarea cadrului legislativ în vigoare.

Strategia ar urma să fie pusă în aplicare pe durata a 3 ani de la data aprobării ei, demersurile instituţionale urmând a fi coordonate de Secretariatul General al Guvernului, prin Direcţia pregătire şedinţe ale Guvernului.

Ministerul Justiţiei va sprijini aplicarea acestei Strategii, alături de Consiliul Legislativ, principala instituţie cu competenţe în domeniu.

Strategia privind asanarea cadrului legislativ în vigoare este structurată pe următoarele categorii de măsuri: 1. Folosirea instituţiei republicării, în scopul simplificării aplicării reglementărilor care au suferit modificări multiple şi succesive; 2. Înlăturarea paralelismelor în reglementare; 3. Asanarea legislaţiei, în condiţiile în care, la acest moment, în legislaţia naţională există o serie de dispoziţii legale căzute în desuetudine sau care înregistrează aspecte de contradictorialitate cu reglementarea în vigoare; 4. Alte măsuri pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei privind asanarea cadrului legislativ în vigoare, precum: inventarierea tuturor actelor normative, la nivel de lege, ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă ale Guvernului asupra cărora s-a intervenit legislativ în ultimii ani şi care nu conţin dispoziţii de republicare; înlocuirea unor acte normative care, datorită numeroaselor intervenţii legislative prezintă dificultăţi în aplicare; promovarea unui act legislativ care să constituie temei de republicare pentru toate actele normative modificate substanţial, având în vedere că unele dintre aceste acte nu au un astfel de temei; concentrarea unor acte normative dintr-un anumit domeniu într-o reglementare unică.

O situaţie specială prezentată în cadrul Memorandumului o constituie actele normative modificate/completate prin Legea 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Cu privire la acest aspect, având în vedere intervalul de timp până la intrarea în vigoare a noilor reglementări în materie penală (1 februarie 2014), memorandumul propune două categorii de măsuri de ordin legislativ:

Pentru evitarea apariţiei unor eventuale tulburări în procesul de aplicare a legilor speciale, republicarea actelor normative modificate prin art. 23 – 234 din Legea 187/2012 să aibă loc după intrarea în vigoare a noii reglementări în materia dreptului penal substanţial.

Orice modificare, completare sau abrogare a normelor juridice cuprinse în actele normative prevăzute la art. 23 – 234 din Legea 187/2012, precum şi orice republicare a acestor acte normative să aibă în vedere soluţiile deja agreate şi adoptate prin legea de punere în aplicare a noului Cod penal.