Kanal D, amendat de CNA pentru prejudicierea imaginii unei firme şi pentru dezinformarea publicului

Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a analizat, în şedinţa de marţi, emisiunea „Ochii din umbră”, difuzată pe 18 decembrie. În emisiune a fost prezentat cazul unui taximetrist cu un caracter reprobabil, cu o conduită morală discutabilă şi care săvârşeşte fapte ce contravin legii. El a fost filmat cu camera ascunsă timp de câteva zile pentru a se dovedi că într-adevăr comite aceste fapte. În emisiune au fost difuzate şi imagini cu maşina acestuia, pe care, în câteva rânduri, s-a putut vedea un număr de telefon al unei companii de taxi.

În urma difuzării emisiunii, CNA a primit o reclamaţie de la societatea Eurostil Taxi, care a precizat că imaginea sa a fost prejudiciată de emisiunea „Ochii din umbră”.

Potrivit reprezentantului Kanal D la CNA, Cătălin Băleanu, în emisiune nu au fost aduse prejudicii companiei de taxi. „Nu a fost menţionat nici măcar o dată numele firmei. Suprafaţa taxiului a fost blurată, iar maşina a fost filmată numai de la distanţă. Numărul de telefon al companiei (imprimat pe maşină, n.r.) s-a observat pentru foarte scurt timp”, a spus Cătălin Băleanu.

El a precizat că taximetristul filmat are un contract încheiat cu Kanal D şi a spus că autoturismul îi aparţine. Totodată, Băleanu a spus că postul Kanal D a cerut, pe crawl, scuze firmei de taxi.

Pe de altă parte, membrii CNA au considerat că numărul de telefon prezent pe maşina de taxi poate fi reţinut de telespectatori şi poate prejudicia imaginea companiei de taxi.

Totodată, Narcisa Iorga, membru al CNA, a spus că, pe toată durata acestui episod, a apărut simbolul camerei ascunse, deşi nu era nimic filmat cu camera ascunsă. Ea a spus că în emisiune nu s-a respectat legislaţia audiovizualului privind folosirea imaginilor filmate cu camera ascunsă. „Nu numai că aţi încălcat dreptul la imagine al societăţii de taxi, ci aţi înşelat publicul pentru că aţi arătat că este o filmare cu camera ascunsă, deşi nu era. S-a indus părerea că lucrurile prezentate sunt reale”, a spus Iorga. Ea a făcut referire şi la problemele de limbaj din emisiune, care încalcă legislaţia audiovizualului privind protecţia
minorilor.

În schimb, Cătălin Băleanu a spus că personajele şi întâmplările prezentate în emisiune sunt fictive, iar acest lucru este precizat pe un carton prezentat în emisiune.

Totuşi, Valentin-Alexandru Jucan, membru al CNA, a spus: „Aspectul legii pentru ei este irelevant. Au crezut că dacă sunt o televiziune pot să facă ce vor. Trebuie să respecte legea”.

În cele din urmă, după mai multe propuneri de sancţionare – 25.000 de lei (Narcisa Iorga), 10.000 de lei (Mihai Mălaimare) şi 15.000 de lei (Răsvan Popescu) -, doar ultima propunere a primit numărul minim necesar de voturi şi a putut fi aplicată.

Sancţiunea a fost aplicată în baza articolelor 34 din Codul audiovizualului, potrivit căruia „(1) Orice persoană are dreptul la propria imagine”, dar şi a art. 35 din Codul audiovizualului, potrivit căruia „Este interzisă difuzarea convorbirilor ori a imaginilor înregistrate cu microfoane şi camere de luat vederi ascunse, cu excepţia situaţiei în care înregistrările astfel obţinute nu puteau fi realizate în condiţii normale, iar conţinutul lor prezintă un interes public justificat”.

De asemenea, CNA a ţinut cont şi de articolele 39, alineatul 2 din Legea audiovizualului, potrivit căruia „Difuzarea în serviciile de televiziune şi de radiodifuziune a programelor care pot afecta dezvoltarea fizică, mentală sau morală a minorilor se poate face numai dacă, prin alegerea intervalului orar de difuzare, prin codare sau ca efect al altor sisteme de acces condiţionat, se asigură faptul că minorii din zona de transmisie, în situaţii normale, nu pot auzi sau vedea emisiunile respective” şi a articolului 19, alineatul 2 din Codul audiovizualului, potrivit căruia „Responsabilitatea clasificării programelor revine radiodifuzorilor şi furnizorilor de servicii media la cerere, în conformitate cu următoarele criterii: f) psihologia personajelor şi reperele morale pe care acestea le oferă copiilor sau adolescenţilor; k) calitatea şi tipologia limbajului; l) genul sau tema programului”.

Pe de altă parte, CNA a analizat în şedinţa de marţi emisiunea „Cancan TV”, difuzată pe 11 ianuarie pe Kanal D. În emisiune a fost invitat travestitul Naomi, care a vorbit despre viaţa sa. La un moment dat, spre sfârşitul emisiunii, s-a discutat despre momentul în care Naomi a fost atacată şi tunsă. În direct, a intervenit, dintr-un studio alăturat, dar fără a i se dezvălui identitatea, un bărbat care susţinea că este unul dintre atacatori. El a jignit-o pe Naomi şi a afirmat că nu suportă homosexualii. Ambii prezentatori i-au solicitat bărbatului să aibă un limbaj civilizat.

CNA a decis să transmită o scrisoare Kanal D în legătură cu acest caz, în care să atragă atenţia televiziunii să respecte articolul 32, alineatul 1 din Codul audiovizualului, potrivit căruia „Niciun drept conferit prin lege nu poate fi exercitat într-un mod excesiv şi nerezonabil, contrar bunei-credinţe, în scopul de a vătăma sau de a păgubi pe altul ori profitând de ignoranţa sau de buna-credinţă a persoanelor”.

Membrii CNA au considerat că televiziunea trebuie să evite în astfel de cazuri punerea în raport a victimei cu agresorul. „În acest caz agresorul a fost protejat (nefiindu-i dezvăluită identitatea, n.r.), iar Naomi a fost expusă”, a spus Răsvan Popescu, preşedintele CNA.