Reprezentantul operatorului este de părere că statul are un rol esențial în setarea modului în care vor fi distribuite fondurile și că, pe modelele deja funcționale în Spania și Portugalia, implicarea sectorului privat poate fluidiza întregul proces, prin expertiza și acoperirea pe care jucători precum băncile și operatorii telecom deja o au, în gestionarea acestui tip de proiecte.
Potrivit acestuia, aproximativ 30% din PNRR este alocat infrastructurii digitale și digitalizării, iar guvernul a selectat corect sectoarele beneficiare, printre care se numără și educația sau sănătatea. În context, „soarta PNRR depinde de cât de mult control va vrea statul să aibă sau cât de mult control este dispus să dea sectorului privat, pentru a face ca proiectele să se întâmple cu adevărat – dat fiind că operatorii telecom, băncile, furnizorii de utilități, industria tech și alți mari jucători au cunoștințele, experiența și capacitatea de implementare necesare pentru a susține Guvernul în planurile de redresare”.
PNRR există nu doar ca oportunitate pentru România, dar și ca element care, ineficient gestionat, poate lăsa țara în urma celorlalte state europene. De altfel, Kanaris vede posibile două scenarii principale, când vine vorba despre PNRR. Primul este cel în care țara profită de oportunitatea fondurilor PNRR, care duc la transformarea într-o economie mai rezistentă, mai pregătită pentru viitor, cu o productivitate și o competitivitate mai ridicate, o forță de muncă bine calificată și o capacitate sporită de inovare și integrare a tehnologiei. Acesta este și potențialul catalizator pentru depășirea multor țări europene. Al doilea scenariu este cel în care PNRR nu este privit cu rigoarea necesară, este abordat unidirecțional, iar societatea și sectorul privat nu sunt incluse în discuție. Caz în care apar riscurile rămânerii în urmă, pentru România.
Oficialul Vodafone vede în prezent, un moment critic, în care dialogul constructiv și parteneriatele între sectorul privat și cel public sunt catalizatorul pentru redresarea economica și derularea eficientă a PNRR. „Sunt trei aspecte de luat in considerare: in primul rand, setarea priorităților pentru redresarea economică – arii precum digitalizarea consumatorilor finali privați și publici, dezvoltarea infrastructurii de date în zonele rurale, susținerea sectoarelor cheie precum IMM-urile etc; al doilea, concentrarea pe absorbția fondurilor din cadrul PNRR în timpul limitat pe care îl avem la dispoziție; al treilea, colaborarea strânsă cu sectorul privat pentru implementarea primelor două puncte.”