De mai bine de un an, consumatorii din Bucureşti s-au obişnuit deja să vadă deschizându-se magazin lângă magazin, la distanţe de nici un kilometru, chiar dacă vorbim de acelaşi brand sau branduri concurente. S-au adunat supermarketuri lângă magazine de proximitate sau chiar hipermarketuri, ca să nu mai vorbim de comercianţii „no-name” care rezistă tot mai greu avalanşei de lanţuri internaţionale.
2014 aduce însă alăturări şi mai interesante pe piaţa de retail. Kaufland,numărul unu pe piaţa de retail pe segmentul alimentar din România, va inaugura în doua jumătate a acestui an un nou magazin în cartierul bucureştean Drumul Taberei, pe fosta Platformă Munplast, potrivit Ziarului Financiar. Unitatea va fi extrem de aproape de un hipermarket Auchan, care se va deschide în 2015, dar şi de unul dintre cele mai vechi supermarketuri Billa din oraş. Detalii aici:
Mai mult, tot de brandul german Kaufland se leagă şi alte exemple similare: construieşte o unitate pe strada Valea Oltului, la circa trei kilometri de Kaufland Valea Cascadelor inaugurat în decembrie 2013 şi la aceeaşi distanţă de Lidl (ce aparţine aceluiaşi grup din care face parte şi Kaufland), care este, de altfel, gard în gard cu Kaufland. Detalii aici
Ce se întâmplă
La o primă vedere, ar putea părea că este vorba despre o luptă „pe viaţă şi pe moarte” dintre retaileri, din care, inevitabil, una dintre părţi ar trebui să dispară. Lucrurile stau însă cu totul altfel. În unele cazuri, este pur şi simplu vorba despre faptul că unii retaileri sunt de mult timp posesorii unor terenuri pe care ar fi prea scump să nu le valorifice, iar, în alte cazuri, este doar un altfel de gândire strategică. „Atunci când terenul este cumpărat de ceva vreme, este greu să oprească proiectul şi atunci decid să meargă înainte cu investiţia, deşi acest lucru înseamnă că vor deschide foarte aproape de un alt retailer. Pe de altă parte, cred că numărul de consumatori pe care îi iau în calcul atunci când decid unde să deschidă un nou magazin a scăzut în Bucureşti. De altfel, în capitală au devenit foarte agresivi pentru că puterea de cumpărare a potenţialilor clienţi este destul de importantă , astfel că preferă să deschidă în apropiere de concurenţă în Bucureşti decât în oraşe secundare de 50.000 de locuitori. Nu în ultimul rând, un alt motiv pentru care apar de situaţii se referă la faptul că actorii din această piaţă nu încearcă neapărat să canibalizeze alte companii de acelaşi nivel. Încearcă să atragă de la comercianţii tradiţionali care, spre deosebire de alte ţări, sunt încă destul de puternic prezenţi. Or, în Bucureşti, trecerea de la comerţul tradiţional la cel modern se face mult mai rapid decât în provincie”, a explicat pentru ECONOMICA.NET Andrei Văcaru,head of retail consultancy în cadrul Jones Lang LaSalle.
Potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare GFK din 2013, anul trecut comerţul modern a depăşit pentru prima dată comerţul tradiţional ca pondere în total, ajungând la 53%, de la 49% cu un an în urmă. Cea mai mare pondere în comerţul modern este deţinută de hipermarketuri – 28%, urmată de supermarketuri – 13%, discounteri – 9%, cash&carry – 1% şi magazine de proximitate – 2%.
S-a schimbat tactica
Mişcările din ultima vreme se pot pune şi pe seama unei schimbări de strategii a unor mari comercianţi. Astfel, unii au renunţat la rezerve riscând pentru a-şi securiza anumite zone ale oraşului. „Unii retaileri, mai precauţi, deschideau în funcţie de punctele cardinale. Mai nou,cred că există un tend de a controla mai bine anumite zone din oraş”, a mai declarat specialistul Jones Lang LaSalle, care a oferit exemplul Auchan. Prin preluarea magazinelor Real, retailerul francez şi-a securizat practic zona de est a Capitalei cu trei magazine: Pallady, Vitan şi Titan.
Pe ultima sută de metri
Analistul Jones Lang LaSalle consideră, totodată, că efervescenţa din ultima vreme poate fi interpretată şi ca un ultim puseu specific pentru finele unui val de extindere. Sau, altfel spus, mulţi retaileri sunt în faza în care deschid în orice zonă a Bucureştiului neexploatată suficient, mai ales că preţul terenurilor a scăzut comparativ cu perioada boom-ului imobiliar. „Vorbim de o piaţă destul de matură care oferă oportunităţi pe final de val de extindere. Nu va mai fi mult de deschis în Bucureşti şi atunci a apărut această competiţie ce se dă pe ultimele zone neexploatate suficient. Au apărut ultimele posibilităţi reale de extindere în piaţă şi asistăm la o revenire a focusului pe Bucureşti, pentru că şi terenurile se pot cumpăra la preţuri mai bune, iar puterea de cumpărare este mai mare”, a declarat Văcaru.
Se poate convieţui şi aşa
Oricum, din analiza indicatorilor financiari al celor mai mari jucători din piaţa de retail, reiese că expansiunea este un mijloc aproape sigur de creştere. Chiar dacă unele magazine vând mai puţin pe motiv că în proximitate a apărut un alt competitor, prin creşterea numărului de unităţi cifra de afaceri continuă să crească, sau, cel puţin să rămână constantă. Mai mult, din experienţa ultimilor ani, s-a constatat că diverse formate pot convieţui foarte bine unul lângă celălat. „Există multe diferenţieri între formatele diferite. De aceea, s-a demonstrat că, spre exemplu, supermarketurile nu au dispărut, chiar dacă în vecinătate s-a deschis un hipermarket. Eu cred că formatele diferite pot supravieţui unul lângă celălalt. Chiar dacă vânzările pot scădea, nu cred că unităţile mici vor dispărea” mai spune Văcaru. Este cazul, spre exemplu, supermarketului Billa Barbu Văcărescu, lângă care s-a deschis un hipermarket Kaufland, a magazinului Mega Image lângă care a apărut Cora Lujerului. La fel este şi cu Mega Image de lângă Cora Sun Plaza ori Penny Market de lână Auchan Titan.