Kazahii de la Rompetrol: „Guvernul nu a început nicio negociere cu noi”. Ar putea cere daune de cel puţin 2 mld. USD la ICSID

Oficialii grupului KazMunaiGas, proprietarii grupului KMG International (Rompetrol), nu au fost încă invitaţi la nici o negociere de către Guvern în legătură cu situaţia activelor sechestrate de procurori, care i-a făcut să declanşeze procedurile judiciare împotriva statului român. Iar, în cazul în care această situaţie va trena, grupul va declanşa procedurile împotriva României la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Washington (ICSID) chiar mai devreme decât estimase.

„Nu există nicio dispută în acest moment. Nu avem această dispută. Ea nu a fost lansată, deoarece înainte de lansare trebuie să treci printr-un așa-numit pas zero – acest pas zero este o notificare de dispută privind investițiile, pe care noi am trimis-o pe 26 iulie, și ne așteptăm ca statul român să ia anumite măsuri, să negocieze acestă notificare înainte de declanșarea disputei propriu-zise. În această perioadă de 6-7 săptămâni care a trecut din acel moment nu am avut nicio întâlnire cu instituții guvernamentale. Nu am fost informați că ar exista o anumită comisie sau o anumită structură care să reprezinte Guvenul din acest punct de vedere. Știm că există discuții în acest moment în interiorul Guvernului, deoarece există niște proceduri în aceste cazuri, și au fost inițiate anumite acțiuni, dar timpul trece pe măsură ce sunt implementate aceste măsuri organizaționale. În cel mai bun scenariu, avem la dispoziție șase luni, dar dacă nu avem nicio acțiune din partea Guvernului, putem începe disputa chiar la trei luni după notificare. Vedem că s-ar putea lua anumite măsuri de către Guvern, dar este nevoie ca Guvernul să acționeze. Dar nu pot spune că am început negocierile, deoarece nu există nicio negociere” a declarat pentru ECONOMICA.NET Azamat Zhangulov, senior vice-president KMG Internaţional.

În primăvară, procurorii DIICOT au demarat cercetările în dosarul „Rompetrol II”, punând sechestre de trei miliarde de lei pe acţiunile şi activele rafinăriei Petromidia, KazMunayGas International NV şi SC Oilfield Exploration Business Solutions SA, şi pe conturile unor persoane fizice, dosarul fiind disjuns dintr-o cauză trimisă în judecată în anul 2006. Dosarul se referă la presupuse fapte penale derulate atât la privatitarea rafinăriei, cât şi la conversia datoriilor de 603 milioane de dolari către bugetul de stat în obligaţiuni. Sechestrul a fost contestat de compania petrolieră în instanţă, dar încă nu a fost ridicat.

Iar acesta nu este singurul sechestru pus pe activele rafinăriei Petromidia-Rompetrol Rafinare SA, cel mai important activ al grupului Rompetrol. În anul 2010, o altă instituţie, de data aceasta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a pus sechestu pe unele active ale rafinăriei, atunci când firma kazahă a răscumpărat doar o parte din obligaţiunile ajunse la scadenţă în contul datoriei istorice, iar statul a ajuns din nou acţionar al rafinăriei, aşa cum stipula un act normativ adoptat încă din 2003. În ciuda faptului în 2013, statul şi partea kazahă au semnat un memorandum care privea stingerea tuturor litigiilor între cele două părţi acest sechestru nu a fost ridicat nici acum, aşadar unele active ale rafinăriei sunt supuse acum unui dublu sechestru.

În iulie, grupul kazah a trimis Guvernului României o notificare – „notice of investment dispute”, primul pas într-un proces internaţional de arbitraj. „România îşi utilizează puterea guvernamentală pentru a submina o tranzacţie şi a renaţionaliza activele”, se arăta în scrisoarea trimisă atunci Guvernului român.

Zhangulov spune că situaţia actuală în care se află activele grupului, pe care o consideră „incorectă” îi limitează în planurile pe care compania kazahă le are cu piaţa românească şi nu mai are nicio certitudine legată de viitorul investiţiilor sale în România.

„Trebuie să ne așezăm și să discutăm punctele problematice, toate elementele care ne limitează activitatea, care trebuie discutate în mod corect cu intituțiile statului român. Deoarece am avut parte de un tratament incorect. Activele noastre au fost puse sub sechestru de două ori. Au fost puse sub sechestru fără o decizie judecătorească, fără nicio bază. Au insituit sechestru, din punctul nostru de vedere, chiar și pentru fapte care nu au legătură cu compania. Aceste acțiuni ne impun nouă limitări. Nu putem finaliza niciun acord încheiat, cum este cazul Memorandumului (memoramdumul semnat în 2013 privind stingerea creanţelor Rompetrol către bugetul de stat şi crearea fondului de investiţii româno-kazah n.red.), nu putem preconiza ce se va întâmpla într-un anumit interval de timp. Vedem că toate aceste lucruri ne limitează activitatea din România. Așadar, ceea ce vrem să obținem aici este să înțelegem în ce termeni și condiții statul român va accepta aceste investiții, iar dacă vom avea un răspuns negativ clar că investițiile noastre nu sunt bine venite, că există anumite idei de expropriere, de naționalizare a activelor, atunci vom ataca aceste acțiuni în instanțele internaționale. Vrem scăpăm din acestă poziție de incertitudine pentru a putea înțelege viitorul. Nu poți sta cu un acord semnat și neexecutat nici după trei ani”, a declarat Zhangulov pentru ECONOMICA.NET.

Grupul nu are pierderi operaţionale cuantificate în urma sechestrelor procurorilor, dar poate calcula pierderi de oportunitate, generate de faptul că unele proiecte care puteau aduce profit nu au putut fi demarate.

„Valoarea va depinde de acțiunile și consecințele acțiunilor luate de către politic. Deoarece până acum există anumite acțiuni care ne limitează oportunitățile de investiții, iar pentru a identifica pierderile generate de aceste limitări este nevoie de o analiză realizată de experți pentru că este nevoie de multă expertiză în modalitatea de evaluare a oportunităților pierdute. Pentru că există anumite oportunități pe care le pierdem zilnic, pierdem din sumele angajate, proiectele de investiții angajate. În același timp, vedem că competitorii noștri pot obține câștiguri, iar aceste lucruri ar putea fi de asemenea asumate ca pierderi. Din punct de vedere operațional, putem spune că nu avem pierderi, deoarece activitatea noastră operațională este normală”, a spus Zhangulov.

„De exemplu, dacă intenționezi să investești un dolar, iar planul este să încasezi 27 de cenți din aceasta în aprilie anul viitor, aceasta ar putea fi valoarea pierderii. Începând din mai, ei au oprit orice plan de investiții pe care îl aveam. Iar în urma acestor acțiuni, experții și oamenii care au abilitatea de a evalua pierderile vor sta la masă și vor calcula aceste sume. Dar aceste probleme nu sunt pentru momentul de față”, a mai explicat Zhangulov.

Totuşi, dacă se va ajunge la situaţia în care KazMunaiGas să ajungă să declanşeze procesul internaţional împotriva României, compania va cere daune care pleacă de la 2 miliarde de dolari, asta în condiţiile în care oficialii kazahi au spus că au investit circa 4 miliarde de dolari în România (cumpărarea grupului Rompetrol de la Dinu Patriciu, plus investiţiile ulterioare).

„Din cauza DIICOT, acțiunile și tratamentul care pot reprezenta rezultatul final al anchetei ar putea însemna exproprierea activelor companiei, deoarece vedem că ținta anchetei este privatizarea companiei. Aceasta înseamnă că noi am pierde toate investițiile efectuate în România, care depășesc 2 miliarde de dolari. Vom pierde prețul plătit pentru active. Așadar aceasta este dimensiunea cifrelor despre care vorbim. Iar aceasta ar putea fi nota finală trimisă României după ce se va termina totul”, a mai spus Zhangulov.

Deținut de compania națională de petrol si gaze din Kazahstan – KazMunayGas, Grupul KMG International desfășoară operațiuni în rafinare și petrochimie, retail, trading, upstream și servicii industriale în 11 piețe principale. În România, Grupul operează rafinaria Petromidia Năvodari, cu o capacitate de procesare de 5 milioane de tone pe an, cea mai mare din România, rafinăria Vega Ploiești, unicul producator de bitum si hexan, dar și o rețea de distribuție a carburanților formată din peste 700 de puncte de alimentare, 230 de stații distribuție GPL auto, 9.000 de puncte de distribuție butelii și 3 stații de îmbuteliere GPL si 6 depozite.