Kazahstanul, cel mai mare furnizor de petrol al României, încearcă să folosească alte rute de export care să ocolească Rusia. Provocările sunt însă mari

Kazahstanul și-ar putea crește semnificativ exporturile de țiței prin portul turcesc Ceyhan, potrivit unor declarații ale ministrul energiei, într-o mișcare care ar reduce cota de peste 80% a fluxurilor de export pe care le trimite în prezent prin Rusia.Exporturile prin conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC) ar putea crește până la 20 de milioane de tone pe an, de la 1,5 milioane în prezent, pe măsură ce țara își crește producția, a declarat lministrul energiei Almasadam Satkaliyev.

El nu a furnizat totuși un calendar exact.

„Există interes pentru dezvoltarea și creșterea treptată a volumului transporturilor de petrol kazah în această direcție, atât din partea noastră, cât și din partea partenerilor azeri”, a declarat ministrul în Parlament.

Kazahstanul expediază țiței prin petroliere în Marea Caspică pentru export prin BTC, care traversează Azerbaidjanul, Georgia și Turcia.

Kazahstanul va exporta 68,8 milioane de tone de petrol în acest an, a declarat ministrul, din care 55,4 milioane de tone prin intermediul conductei Caspian Pipeline Consortium (CPC) către portul rusesc Novorossiisk din Marea Neagră, care este principalul traseu de export pentru țițeiul kazah.De asemenea, va trimite 8,6 milioane de tone prin conducta Atyrau-Samara, tot prin Rusia, 3,6 milioane de tone prin Marea Caspică și 1,1 milioane de tone prin conductă către China.

Kazahstanul se așteaptă să producă 88,4 milioane de tone de petrol în acest an, în scădere față de un plan inițial de peste 90 de milioane de tone, din cauza lucrărilor de mentenanță la câmpurile petrolifere mari și a angajamentelor de reducere a producției a cartelului OPEC+. Exporturile kazahe reprezintă mai mult de 1% din oferta mondială. Începând din 2026, se așteaptă ca țara din Asia Centrală să producă peste 100 de milioane de tone de petrol pe an.

Oleoductul Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC) este considerat de experți o alternativă promițătoare pentru exporturile de petrol ale Kazahstanului, însă utilizarea acestuia vine la pachet cu provocări semnificative în materie de costuri, deoarece transportul petrolului prin BTC este mai costisitor decât cel prin rutele existente, inclusiv CPC.

În anul 2022, compania petrolieră națională a Kazashstanului KazMunayGas (KMG) și cea a statului Azerbaidjan SOCAR au semnat un acord privind transportul de petrol prin conducta Baku (Azerbaidjan)-Tbilisi (Georgia)-Ceyhan (Turceni). Conducta, care se întinde pe 1 768 de kilometri, leagă terminalul Sangachal din Marea Caspică de terminalul maritim Ceyhan de pe coasta mediteraneană a Turciei. În 2023, Kazahstanul a expediat puțin peste un milion de tone de petrol prin BTC, potrivit Ministerului kazah al Energiei.

„Kazahstanul exportă 70 % din producția sa totală de petrol, din care 98 % este trimis prin două rute – CPC și conducta de petrol Uzen – Atyrau – Samara (ambele prin Rusia – n.red.) Acest lucru creează o dependență ridicată de o singură țară și riscuri mari în cazul escaladării conflictului din regiune”, a declarat analistul în domeniul petrolului și gazelor Abzal Narymbetov, citat de agenția de presă Kazinform.

Conducta CPC, care leagă petrolul din câmpul petrolifer Tengiz din Kazahstan de portul Novorossiisk de pe coasta rusă a Mării Negre, este una dintre principalele legături de export ale Kazahstanului, transportând peste două treimi din totalul exporturilor de petrol. De altfel, pe aici este transportat și țițeiul necesar funcționării rafinăriei Petromidia, cea mai mare din România, controlată de KMG.

Narymbetov a remarcat că, în 2022, operațiunile de descărcare la Novorossiisk a țițeiului adus prin CPC au fost suspendate în mod repetat, obligând Kazahstanul să reducă producția la principalele câmpuri petrolifere pentru a preveni supra-stocarea. Expertul a evidențiat oleoductul BTC ca o alternativă crucială, deoarece ocolește în întregime Rusia. Cu o capacitate de până la 60 de milioane de tone pe an, el a afirmat că aceasta conducta rămâne semnificativ subutilizată, funcționând la mai puțin de jumătate din potențialul său.

„Producția de petrol a Azerbaidjanului este în declin, în timp ce consumul intern este în creștere. Kazahstanul are oportunitatea de a ocupa capacitățile vacante. Livrările prin BTC vor reduce dependența de rutele rusești”, a spus Narymbetov.

Una dintre provocări este că transportul petrolului prin BTC este de trei ori mai scump – aproximativ 120 de dolari pe tonă, față de 38 de dolari prin CPC. Pentru a crește capacitatea de export de petrol la un cost mai mic, Kazahstanul ar trebui să extindă infrastructura în portul Aktau de la Marea Caspică.

„Principala problemă este livrarea petrolului la Baku. De la câmpurile din Kazahstan, acesta este transportat până la Aktau, apoi cu tancuri expediate prin Marea Caspică. Acesta este un proces îndelungat care implică costuri de depozitare și de așteptare. Extinderea aprovizionării la 20 de milioane de tone va necesita modernizarea infrastructurii. În prezent, portul Aktau poate gestiona doar cinci până la șase milioane de tone de petrol pe an. Capacitatea portului va trebui să fie extinsă de trei ori pentru a crește volumele și vor trebui construite terminale suplimentare de depozitare și încărcare. Acest lucru va necesita investiții semnificative de capital”, a declarat Narymbetov.

O alternativă la reducerea costurilor ar fi construirea unui oleoduct pe sub Marea Caspică. Totuși, aceasta este complicată de problemele juridice din jurul Mării Caspice, care este împărțită de cinci state.

„Fără un acord între cele cinci state riverane Mării Caspice, construcția unui oleoduct este imposibilă. Prin urmare, Kazahstanul este nevoit să se bazeze pe transportul cu cisterne, ceea ce crește semnificativ costurile”, a declarat Narymbetov.

Narymbetov a sugerat totuși că, în ciuda costurilor ridicate, în condițiile în care petrolul kazah curge prin teritoriul Rusiei, țara trebuie să dezvolte rute alternative pentru exporturile de petrol pentru a echilibra riscurile geopolitice.

„98% din exporturile noastre străbat teritoriul Rusiei. Dacă tranzitul pe aceste rute este suspendat, economia Kazahstanului va fi într-o situație dificilă. Bugetul țării depinde pe jumătate de veniturile din petrol și gaze, iar 60% din veniturile din exporturi sunt legate de vânzările de petrol. Dezvoltarea rutei BTC este o modalitate de a reduce riscurile și de a proteja economia de posibile șocuri”, a declarat Narymbetov.

Totuși, Rashid Zhaksylykov, președinte al Prezidiului Asociației KazService a companiilor de servicii petroliere a declarat că ruta CPC rămâne singura opțiune rentabilă pe termen scurt.

„Nicio rută pe care am putea-o oferi sau implementa nu ar fi mai profitabilă decât CPC. Desigur, suntem împinși de un factor extern – amenințările din partea Rusiei, atunci când încep să discute despre închiderea CPC. Dar fiecare conductă are capacitatea sa reală. De exemplu, conducta caspică poate transporta până la 80 de milioane de tone de petrol pe an și, dacă nu se întâmplă nimic acolo, vom continua să furnizăm petrol”, a declarat Zhaksylykov pentru Kazinform.

Potrivit acestuia, doar un preț mai ridicat al petrolului ar justifica utilizarea rutei BTC.

„Dacă petrolul va costa sub 40 de dolari pe baril, atunci livrările prin Baku vor fi nerezonabile din punct de vedere economic. Cu toate acestea, dacă prețul petrolului ar fi de 70-80 de dolari, atunci livrările prin Baku ar deveni profitabile pentru Kazahstan. În cele din urmă, totul depinde de presiunea prețurilor de pe piață”, a declarat Zhaksylykov.

Kazahstanul este cel mai mare furnizor de petrol al rafinăriilor românești, iar compania petrolieră națională a statului kazah, KazMunaygas, controlează grupul Rompetrol, care operează cea mai mare rafinărie din România, Petromidia.