Kazahstanul discută să-și aducă țițeiul în oleoductul Adria din Croația și, mai apoi, în Europa Centrală

Kazahstanul și Croația vor începe negocierile privind creșterea exporturilor de petrol kazah prin intermediul oleoductului Adria, a anunțat Ministerul kazah de Externe al Kazahstanului într-un comunicat de presă citat de Interfax. Au fost deja acorduri încheiate în acest sens în timpul unei întâlniri între ambasadorul Kazahstanului în Croația, Akylbek Kamaldinov, și președintele consiliului de administrație al operatorului sistemului de conducte de petrol din Croația, Jadranski naftovod (JANAF), Stjepan Adanicic.

„Având în vedere că 70% din exporturile de petrol kazah se îndreaptă către Uniunea Europeană, Kazahstanul este pregătit să ia în considerare posibilitatea de a-și extinde exporturile către UE și Croația în special și de a contribui la atenuarea crizei energetice globale”, a declarat ambasadorul kazah Kamaldinov în comunicat.

Compania croată și-a exprimat apoi interesul pentru creșterea exporturilor de petrol kazah către consumatorii din țările din Balcani și din Europa de Est prin intermediul oleoductului croat Adria. „Părțile au convenit să înceapă negocieri practice privind posibila utilizare a acestei rute pentru transportul petrolului kazah. În acest scop, în viitorul apropiat, reprezentanții companiei de stat KazMunayGas JSC intenționează să viziteze orașele Zagreb și Rijeka, precum și să se familiarizeze cu capacitățile terminalului petrolier Omisalj de pe insula Krk”, a precizat Ministerul kazah de Externe.

În plus, țările vor crea un grup de lucru în domeniul energiei cu participarea agențiilor guvernamentale interesate, a oamenilor de afaceri și a investitorilor, mai arată Interfax.

Compania croată JANAF operează un terminal petrolier pe insula Krk, o rafinărie de petrol în Rijeka și sistemul de conducte de petrol Adria în Croația. Capacitatea de proiect a conductei de petrol este de 34 de milioane de tone de petrol pe an, dar capacitatea instalată ce poate fi efectiv folosită este de 20 de milioane de tone, din care 40% se îndreaptă către piața internă a Croației, iar 60% către țările vecine. Rețeaua de oleoducte Adria, care pornește de la terminalul petrolier Omisalj, acoperă Croația, Serbia și Ungaria, cu ramificații către Slovenia și către Bosnia și Herțegovina.

Kazahstanul își crește luvrările și își diversifică rutele de export

În contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei și a embargoului UE (cu câteva țări exceptate temporar) asupra livrărilor pe cale maritimă, țițeiul kazah este din ce în ce mai imporant pentru aprovizionarea rafinăriilor europene și este un partener din ce ăn ce mai curtat chiar de oficialii Comisiei. Astfel, Kazahstanul a început în acest an să livreze petrol chiar Germaniei, prin sistemul de conducte Druzhba și, până la finalul lui septembrie, a livrat deja 590.000 de tone, potrivit unui anunț făcut atunci  „Kazahstanul este un partener important pentru noi pentru a ne lărgi canalele de aprovizionare, de exemplu în ceea ce privește importul de țiței, și pentru a ne face independenți de aprovizionarea cu energie din Rusia” a spus cancelarul german Scholz.

Principala poartă de ieșire a țițeiului kazah spre piețe este terminalul maritim al Caspian Pipeline Consortium (CPC) situat în portul rusesc Novorossissk de la Marea Neagră, capătul conductei caspice. În ciuda problemelor legate de situația complicată din zonă și a temerilor de perturbare în aprovizionare,  volumul de țiței transportat în acest an prin CPC ar putea ajunge la 63,7 milioane de tone, depășind astfel recordul din 2019, când au fost expediate la export 63,3 milioane de tone de țiței. De la începutul anului și până la data de 3 octombie, în terminalul marin din Novorossiissk au fost încărcate 48,2 milioane de tone de țiței în 441 de petroliere. Majoritatea covârșitoare este țiței kazah.

În plus, kazahii deja folosesc, într-o destul de mica măsură încă, și rute alternative. În august, compania kazahă KazTransOil a decis redirecționarea unor exporturi de materii prime din sistemul CPC către portul baltic Ust-Luga. Motivul acestei decizii a fost reprezentat de riscurile apărute în Marea Neagră, pe fondul războiului dintre Rusia și Ucraina, care ajunsese inclusiv la faza inspectării unor nave civile sau a atacurilor cu drone în porturi. Mai important însă, a început să fie folosită și ruta Baku (Azerbaijan) – Tbilisi (Georgia) – Ceyhan (Turcia), prin care țițeiul kazah ajunge direct în estul Mării Mediterane – aproape 350.000 de tone au fost transportate pe aici doar în intervalul aprilie-iulie 2023. Iar până la finalul anului, se așteaptă ca pe aici să “iasă” spre piețe 1,5 milioane de tone de țiței kazah.

România importă tot mai mult țiței. Mai ales kazah

Scriam la sfârșitul lunii august că importurile de țiței ale României au crescut cu circa 10% în primele cinci luni ale anului, în condițiile în care nu s-a mai adus deloc țiței din Federația Rusă, pe fondul scăderii continue, mici de la an la an, dar constante, a producției interne.

Potrivit datelor de INS, în primele cinci luni din 2023 nu s-a importat deloc țiței din Federația Rusă, ceea ce confirmă faptul că România respectă embargoul impus de Comisia Europeană asupra importurilor de țiței rusesc pe cale maritimă. Anul trecut în aceeași perioadă s-au importat 1,3 milioane de tone.

Kazahstanul era oricum cea mai importantă sursă de țiței de import pentru România, explicabil dacă ținem cont de faptul că Petromidia, cea mai mare rafinărie românească, este controlată de KazMunayGas. Însă, după instituirea embargoului asupra livrărilor rusești pe mare, mare parte din țițeiul rusesc a fost înlocuit de țiței kazah. Asta pentru că, în intervalul menționat, importurile de țiței kazah au ajuns la 2,56 milioane tone, în creștere cu nu mai puțin de 85% față de primele cinci luni ale anului trecut.